Sfânta Agnes

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Agnesa)
Sari la navigare Sari la căutare
Sfânta Agnes
Date personale
Născut291
Roma?
Decedat304
Roma
Venerație
Venerat înBiserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană
Rămășițe pământeștiBazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma
Sărbătoare21 ianuarie
ÎnsemneRamură de palmier, miel
PatronajeFecioare, logodnice, grădinari
Sfinți
Fișier:Statue of St. Agnes, UN headquarters, New York.jpg
Statuia Sfintei Agnes de la sediul ONU din New York
Fișier:Frari (Venice) nave right - Statue of Saint Agnes by Girolamo Campagna.jpg
Sfânta Agnes, Basilica di Santa Maria Gloriosa dei Frari, Veneția (1593)

Sfânta Agnes (în Q397⁠(d) Sancta Agnes, din gr. Ἁγνή Hagnḗ, însemnând „pur” sau „sfânt”, n.  ?) a fost o martiră creștină din Roma.

Nume[modificare]

Prin etimologie populară numele ei a fost asociat cu cuvântul latin agnus, agna, adică „miel”, „mioară”.[1] Din secolul al VI-lea este atestat mielul ca singurul ei atribut iconografic. Cel mai vechi exemplu în acest sens este mozaicul din Sant’Apollinare Nuovo, Ravenna.[2]

Viața[modificare]

A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei (Sant'Agnese fuori le mura) datează din vremea împăratului Constantin cel Mare.

Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri. Mai mulți Sfinți Părinți, începând cu Sfântul Ambrozie, au compus imnuri în cinstea ei.

Despre viața și martiriul Sfintei Agnes s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:

  • Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
  • Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
  • Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
  • Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară

Potrivit acestor mărturii, Agnes era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale. Pentru a se răzbuna, fiul Prefectului Romei a denunțat-o pe Agnes că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit lui Agnes să aducă sacrificii zeiței Vesta dar, fiindcă a refuzat, a fost expusă într-un bordel, ca pedeapsă. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea lui Agnes. Însă nici această minune nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel încât a fost executată în timpul persecuției.

Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană și este venerată ca martir.[3]

Binecuvântarea mieilor[modificare]

În dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează la Roma cei doi miei, din lâna cărora vor fi țesute pallium-urile pentru arhiepiscopi. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica împăratului Constantin, în anul 345.

Sărbători[modificare]

Este sărbătorită pe 21 ianuarie în Biserica Latină și în Biserica Ortodoxă Română[4]), iar pe 5 iulie în Biserica Greacă.

Iconografie[modificare]

Cele mai vechi reprezentări păstrate datează din sec. al IV-lea.[5] Sfânta Agnes apare în unele mozaicuri romane din sec. VII-IX cu coroana martiriului, fără alt atribut. În mozaicul din biserica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, de la mijlocul sec. al VI-lea, este reprezentată însoțită de un miel, ca simbol al lui Isus Cristos. Agnes și mielul a devenit ulterior o temă iconografică larg răspândită.[6]

Note[modificare]

  1. ^ Wolfgang Braunfels (ed.), Lexikon der christlichen Ikonographie, vol. 5, Freiburg i. Br., 1973, p. 59.
  2. ^ F. W. Deichmann, Frühchristliche Bauten und Mosaiken von Ravenna, Baden-Baden 1958, fig. 131.
  3. ^ Jan 21 - St Agnes (d. 305) martyr (în English), Catholicireland.net 
  4. ^ „O nouă muceniță înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Sf. Agnia”, Basilica.ro, , accesat în  
  5. ^ Wolfgang Braunfels (ed.), Lexikon der christlichen Ikonographie, vol. 5, p. 59.
  6. ^ Idem.

Bibliografie[modificare]

  • "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.

Legături externe[modificare]