Gheorghe Costaforu
| Gheorghe Costaforu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Modifică date / text |
Gheorghe Costaforu (n. 26 octombrie 1820, București – d. 28 noiembrie 1876, București) a fost un politician, profesor și jurist român.
Doctor în Drept la Sorbona, cu experiență universitară în Saxonia și Austria, este autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educație contemporană, studiu prezentat Caimacamului Țării Românești, Alexandru D. Ghica. Pe baza acestui studiu se începe organizarea pe baze moderne a învățământului superior românesc. Tot el militează pe lângă Caimacam pentru începerea lucrărilor la clădirea Palatului Universității, din 1857. Este numit primul rector al Universității din București în 1864, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Între 1871 și 1873 a îndeplinit funcția de ministru de externe, iar din 1873 a servit ca agent diplomatic al României la Viena.
Ca orientare politică a fost membru al Partidului Liberal, aripa moderată.
Prin anii'70 a participat alături de Gheorghe Em. Lahovari la un duel cu spade în urma căruia a fost ușor rănit [1].
Este considerat împreună cu Vasile Boerescu unul dintre pionierii Dreptului Penal în România.
Note[modificare]
- ^ Din nou despre duelul la români Arhivat în , la Wayback Machine. România literară din 21 09 2005
Legături externe[modificare]
- Congresul de la Berlin după 130 ani Arhivat în , la Wayback Machine. România Liberă din 08 05 2008
- Discurs la ceremonia tricentenarului Universității București Arhivat în , la Wayback Machine. Emil Constantinescu, 29 09 1994
- Webarchive template wayback links
- Articole biografice fără fotografii
- Articole în care Infocaseta Om politic își preia toate informațiile de la Wikidata
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Nașteri în 1820
- Decese în 1876
- Miniștri de externe ai României
- Politicieni din București
- Rectori
- Profesori ai Facultății de Drept a Universității din București
- Politicieni români din secolul al XIX-lea
- Rectori ai Universității din București
- Ambasadori ai României în Austro-Ungaria