Imnul secuiesc
| Imnul secuiesc Q9067(d) Székely himnusz | |
| Fișier:Hadakutjaszekely.jpg Prințul Csaba și luptătorii săi, pe Calea Lactee, tablou de Bertalan Székely, la care face referire textul imnului | |
| Imn regional al | Ţinutul Secuiesc Ținutului Secuiesc |
|---|---|
| Versuri | György Csanády, 1921 |
| Muzica | Kálmán Mihalik, 1921 |
| Adoptat | 2009 |
| Probă muzică | |
| Modifică date / text | |
Imnul secuiesc (în Q9067(d) Székely himnusz) este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Mult timp interzis, dar foarte cunoscut în Transilvania, el este cântat cu regularitate la petreceri și evenimente în secuime.[1][2]
Refrenul poemului este „Doamne, nu lăsa să piară Ardealul” (Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk).
Istoric[modificare]
Originari din Transilvania, Csanády și Mihalik s-au refugiat la Seghedin după Tratatul de la Trianon. Aici au devenit membrii organizației culturale de studenți secui SZEFHE, și în 1921, au scris o compoziție muzicală întitulată Bujdosó ének (Cântec de pribegie) pentru o dramă-misteriu care a fost prezentată la întrunirea organizației. Intenția lor nu a fost de a crea un imn, însă în deceniile următoare cântecul a devenit o expresie a sentimentului de apartenență al secuilor. Deși a fost interzis cu desăvârșire în România, unde și ascultarea lui constituia infracțiune, și în Ungaria (după 1946), oamenii îl cântau în taină, răspândirea lui nu a putut fi oprită. Popularitatea cântecului este dovedită și de faptul că s-a folclorizat în a doua jumătate a secolului XX, textul și melodia s-au schimbat, strofe adiționale au fost adăugate de autori anonimi. După 1989, interdicțiile au fost ridicate.[1] În anul 2009 Consiliul Național Secuiesc a declarat cântecul drept imn al Ținutului Secuiesc.[3]
Versuri[modificare]
Versurile originale[modificare]
Versiunea originală din 1921, scrisă de Csanády:[4]
| Versuri | Traducere |
|---|---|
|
Ki tudja merre, merre visz a végzet |
Cine știe încotro, încotro ne duce destinul |
|
Maroknyi székely porlik, mint a szikla |
Un pumn de secui se macină precum stânca, |
Versiunea adoptată[modificare]
Versiunea folosită astăzi,[4] și adoptată în 2009 ca imn al Ținutului Secuiesc:[3]
| Versuri | Traducere |
|---|---|
|
Ki tudja merre, merre visz a végzet, |
Cine știe încotro, încotro ne duce destinul |
|
Maroknyi székely porlik, mint a szikla, |
Un pumn de secui se macină precum stânca, |
Această versiune modificată s-a răspândit după 1970. Ultimul rând (Nu lăsa să piară Ardealul) nu se regăsește în textul lui Csanády; poetul nu a folosit termenul pesimist „a pieri”, deoarece el a sprijinit supraviețuirea.[1]
Strofe apocrife[modificare]
De-a lungul anilor, autori anonimi au adăugat strofe suplimentare la imn; și ele sunt cunoscute în mai multe variante.[1] Potrivit lui Dénes Gábor, aceste strofe „apocrife” sunt complet străine de spiritul imnului și de talentul lui Csanády.[4] După fiecare strofă, ultimele patru rânduri ale versiunii originale sunt cântate ca refren.
Partitura[modificare]
<score> <<
\new ChordNames \chordmode {
\set chordChanges = ##t
bes1 | es1 | bes1 | s1 | s2 s4 d4:7 | g1:m | c2:m f2:7 | bes1
\break
s1 | es1 | bes1 | s1 | s2 s4 d4:7 | g1:m | c2:m f2:7 | bes1
\break
s1 | g1:m | s2 a2:7 | d1:7 | s1 | es2 c2:m | f1:7 | bes1
\break
s1 | es1 | bes1 | s1 | s2 s4 d4:7 | g1:m | c2:m f2:7 | bes1
}
{\tempo Rubato \key g \minor r4 f' d' f' | g'2 g' | f'4 f' d' f' | bes'2 bes' | r4 f' bes' c | d2 d | ees4 c bes' a' | bes'2 r \break r4 f' d' f' | g'2 g' | f'4 f' d' f' | bes'2 bes' | r4 f' bes' c | d2 d | ees4 c bes' a' | bes'2 r \break r4 d' d' d' | g'2 g' | bes'4 bes' a' g' | d'2 d' | r4 d' d' d' | g'2 g' | f'4 g' f' ees' | d'2 r \break \override TextSpanner #'(bound-details left text) = "rit." r4 f' d' f' | g'2 g' | f'4 f' d' f' | bes'2 bes' | r4 f' bes' c | d2 d | ees4\startTextSpan c bes' a' | bes'2 r\stopTextSpan \bar "|." } \addlyrics { Ki tud -- ja mer -- re, mer -- re visz a vég -- zet Gö -- rön -- gyös ú -- ton, sö -- tét é -- jje -- len. Ve -- zesd még egy -- szer győ -- ze -- lem -- re né -- ped, Csa -- ba ki -- rály -- fi csi -- lla -- gös -- vé -- nyen. Ma -- rok -- nyi szé -- kely por -- lik, mint a szik -- la Né -- pek har -- cá -- nak zaj -- ló ten -- ge -- rén. Fe -- jünk az ár, jaj, száz -- szor el -- bo -- rít -- ja, Ne hagyd el -- vesz -- ni Er -- délyt, Is -- te -- nünk! } >> </score>
Vechiul imn secuiesc[modificare]
Cântecul bisericesc provenind din secolul XIV, care se începe cu versul Ó, én édes jó Istenem, de obicei cântat la Pelerinajul de la Șumuleu, este deseori numit Imnul vechi secuiesc.[4]
Referințe[modificare]
- ^ a b c d Kríza, Ildikó. „A Székely himnusz születésének háttere” (PDF). Honismeret (în magyar). 31 (5): 57–68.
- ^ hu A jégkorong akadémia fiatal hokistáival énekelte a székely himnuszt Orbán Viktor, maszol.ro; 10 mai 2019
- ^ a b hu A Székelyföldi Önkormányzati Nagygyűlés határozatai Arhivat în , la Wayback Machine.; 5 septembrie 2009
- ^ a b c d Gábor, Dénes. „Gondolatok a székely himnuszról” (PDF). Székely Útkereső (în magyar). 8 (1–4): 3–7.