Republica Sovietică Socialistă Turkmenă

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la RSS Turkmenă)
Sari la navigare Sari la căutare
Deviză națională
Әхли юртларың пролетарлары, бирлешиң! Proletari din toate țările, uniți-vă!
Istorie
Apariția în cadrul Turkestanului sovietic
Date statistice
Suprafață 
 - 1989488.100 km²
Populație 
 - 19893.522.700 loc.
     Densitate7,2 loc./km²
În prezent parte din
 Turkmenistan

Republica Sovietică Socialistă Turkmenă, prescurtat: RSS Turkmenă (în Q9267⁠(d) Türkmienistan Soviet Socialistik Riespublikasy) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice până în 1991, când și-a proclamat independența sub numele de Turkmenistan. A fost constituită pentru prima dată pe 7 august 1921 ca Regiunea Turkmenă a RSSA Turkestan. Pe 13 mai 1925 a fost transformată în RSS Turkmenă și a devenit o republică separată în cadrul URSS-ului. Pe 27 octombrie 1991, țara și-a proclamat independența și a fost redenumită Republica Turkmenistan.

Limbi oficiale[modificare]

Limbile oficiale, în RSS Turkmenă, erau limba turkmenă și limba rusă.

Moneda oficială[modificare]

Ca în toate republicile unionale, în Republica Sovietică Socialistă Turkmenă, moneda oficială era rubla sovietică, divizată în 100 de copeici. Denumirea locală a rublei sovietice era manat. Bancnotele emise în ruble sovietice aveau gravate denumirile acestei monede în fiecare din limbile oficiale ale republicilor unionale.

Etimologii[modificare]

La început „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint. Cuvântul rublă este derivat din verbul din русский язык рубить', (pronunțat [rubit']: „a tăia o bucată”).

Cuvântul manat este un împrumut turkmen din limba rusă: mонета, pronunțat [man'eta], care semnifică „monedă metalică”, „mărunțiș”.[1]. La rândul său, cuvântul rusesc mонета provine din Q397⁠(d) moneta, eventual prin intermediul italian, moneta.

Cuvântul copeică este un derivat al cuvântului русский язык копьё, pronunțat [kapió]: „suliță”[2]. Primele monede cu valoarea unei sutimi de rublă, care au fost bătute de Cnezatul Moscovei, după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau gravate pe o față stema moscovită – Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță. Copeicile rusești emise după destrămarea Uniunii Sovietice folosesc și ele această simbolistică.

Vezi și[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn.
  2. ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn

Bibliografie[modificare]

  • Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.