Radu Theodoru
| Radu Theodoru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Decedat | Mănăstirea Comana |
| Naționalitate | român |
| Ocupație | militar, scriitor, politician |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul România Mare |
| Modifică date / text | |
Radu Theodoru (n. ?) a fost un pilot român de aviație militară, scriitor de literatură cu subiecte istorice, militare, științifico-fantastice, de aventură și politice[1] și politician de extremă dreaptă, vicepreședinte al Partidului România Mare.[2]. A susținut poziții antisemite[8] și negaționiste (Negarea Holocaustului).[9]
Date biografice[modificare]
Primii ani[modificare]
Fiul agronomului Constantin Theodoru și al Paulei (n. Iliescu), profesoară de biologie, Radu Theodoru s-a născut în fortăreața din Ineu, tatăl său fiind pe atunci directorul unui stabiliment de ocrotire socială (casă de copii).[10] Urmează cursuri liceale în Timișoara, la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga" pe care îl absolvă în 1943.[11][nu este de încredere]
În perioada anilor 1940-1941, când era elev la liceu, a fost membru al Frăției de Cruce. De asemenea, acesta a participat la rebeliunea legionară în Timișoara, fapte pentru care a fost trimis în justiție, fără a fi însă condamnat.[12]
În anul 1942 obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor și se încadrează în aviație. Urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București de la Cotroceni, Secția Naviganți (1943-1945) și apoi, ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946).
Cariera militară[modificare]
După absolvirea în 1946 a Școlii de Aviație, Theodoru este încadrat pilot de avion de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor" (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior.[13].[11][nu este de încredere][10]
La 30 noiembrie 2009, președintele României a decretat acordarea gradului de general de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, comandorului în retragere Theodoru Constantin Ioan-Radu.[14]
La 28 noiembrie 2018, președintele României a decretat înaintarea în gradul de general-maior cu două stele, în retragere, a generalului de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, veteran de război, Theodoru Constantin Ioan-Radu.[15]
Cariera de scriitor[modificare]
Începând cu 1952, s-a dedicat literaturii realist-socialiste.
A debutat la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi", cu romanul istoric „Brazdă și paloș" (1954-1956). Ulterior, a fost numit redactor al revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra” din Brașov, vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă - Brașov (1965-1970) și secretar al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Brașov (1967-1970)[16][17].
După acest periplu prin diverse funcții în domeniul literaturii, s-a stabilit în Capitală, întemeindu-și o gospodărie la Grădiștea[care?].[10] Aici a fost angajat să conducă cenaclul literar al revistei „Viața militară” și a fost trimis să fie cronicarul primei curse a navei-școală „Mircea" (1976).
Scrierile istorice, Theodoru le axează pe elemente autobiografice, stil proză-document, o „sinteza a veacurilor” de la Burebista și până în contemporaneitate, epoca de predilecție fiind cea a domniei lui Mihai Viteazul.[1] A scris piese de teatru, romane, nuvele și reportaje.
A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei RSR pe anul 1974.
Din februarie 2020, Cenaclul Literar al Cercului Militar Sibiu poartă numele lui Radu Theodoru.[18]
Cariera politică[modificare]
Ralierea la extrema dreaptă[modificare]
După 1989, Radu Theodoru s-a raliat oficial extremei drepte, pro-Ion Antonescu, antisemite[19] și negaționiste.[20][21] Spre exemplu, în cartea Nazismul sionist, publicată în anul 2000, Theodoru afirmă că Holocaustul a devenit „cea mai rentabilă afacere evreiască ce a existat vreodată, îmbogățindu-i pe autorii ziși martori oculari care au fabricat în serie cu exagerări aberante și viziuni patologice viața din lagărele naziste”.[20]
Theodoru a fost unul dintre fondatorii Partidului România Mare, ocupând funcția de vicepreședinte, dar a fost exclus din partid în urma unui conflict cu președintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor.[22]
În data de 17 ianuarie 2022, cu ocazia împlinirii vârstei de 98 de ani, Ministerul Apărării Naționale a postat pe pagina sa oficială de Facebook un mesaj de felicitări pentru Theodoru, care a atras critici acerbe din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ce a postat un mesaj de protest pe data de 21 ianuarie, când se marcau 81 de ani de la Pogromul de la București, atrăgând atenția asupra faptului că legea interzice promovarea negaționiștilor și antisemiților. În aceeași zi, Ministerul Apărării Naționale a șters postarea și și-a manifestat oficial regretul pentru eroarea comisă, mulțumind Institutului pentru semnalarea acestui incident.[22]
Theodoru era un mare admirator al lui Stalin, pe motiv că „a vrut să distrugă Sionismul”.[7] De asemenea, era un admirator al lui Putin.[7] Politico, HotNews, Euronews și Adevărul menționează de asemenea reputația lui de antisemit.[23] Postul american de televiziune CNN îl menționează drept negaționist al Holocaustului, știrea fiind redactată de Reuters.[24]
Acuzațiile privitoare la implicarea în acțiuni antistatale[modificare]
La 5 martie 2025, procurorii DIICOT au percheziționat domiciliul lui Theodoru[25] și al altor persoane care erau cercetate într-un același dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare.[28] Avocata-senatoare Diana Iovanovici-Șoșoacă i-a luat apărarea cu privire la acuzațiile de trădare.[7]
Conspirația viza schimbarea numelui țării în Geția, ieșirea din NATO și Uniunea Europeană, abolirea Constituției și a partidelor politice, preluarea de teritorii care au făcut parte din România Mare (actualmente parte din Ucraina[29]) și intrarea statului getic în orbita Rusiei.[30] În acest scop ei au creat o structură paramilitară care urma să dea o lovitură de stat.[30] Statul Major al acestei structuri era condus de Theodoru.[30] Conspirația preamărea traiul din România Socialistă, drept model de urmat.[30] Cultura și viața politică a statului Geția trebuia fondată pe pseudoistorie.[29][30] Armata paralelă se numea Opus Nostrum,[5] iar nucleul de politicieni Comandamentul Vlad Țepeș.[29][30]
Decesul[modificare]
Generalul Radu Theodoru a decedat[31] pe 9 decembrie 2025, la vârsta de 101 ani. Ceremonia de înmormântare a avut loc cu onoruri civile pe 13 decembrie 2025. Slujbele religioase au fost oficiate la Mănăstirea Comana.[32] Familia lui Radu Theodoru a făcut plângere împotriva MApN[32], acuzând autoritățile că acesta nu a primit onorurile militare cuvenite unui veteran de război, așa cum consideră că ar fi meritat fostul general.[33][34]
Distincții[modificare]
- Medalia Muncii (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[35]
- În 2021, Radu Theodoru a fost decorat de fostul ministru al Apărării Naționale, Gabriel Oprea, în cadrul unei ceremonii organizate la Uniunea Militarilor și polițiștilor „Mihai Viteazul”, „pentru contribuții la securitatea națională”.[36]
Scrieri[modificare]
- Interceptarea (Ed. Militară, 1963)
- Brazdă și paloș - 2 vol. (Ed. Tineretului, 1954-1956; ed. a II-a, Ed. Tineretului, 1967)
- Atac la sol (Ed. Militară, 1965)
- Steaua de mare (Ed. Tineretului, 1966)
- Muntele (Editura Pentru Literatură, 1967)
- Vulturul - 4 vol. - distins cu Premiul Academiei Române, [1967]
- Strămoșii - 2 vol. (Ed. Militară, 1967; ed. a II-a, Ed. Albatros, 1979)
- Dincolo de linii (Ed. Militară, 1968)
- Vitejii (1968)
- Aproape de zei (Ed. Militară, 1969)
- A sosit ora! (Ed. Militară, 1969)
- Escadrila a patra (Ed. Militară, 1970)
- S.O.S... Puhoaiele!... (Ed. Albatros, 1970)
- Călărețul roșu (Ed. Albatros, 1976; ed. a II-a, Ed. Lucman, 2003
- Nopți albastre (Ed. Militară, 1976)
- Asaltul (Ed. Eminescu, 1977)
- Cronica eroică: 1877 - 1878 (Ed. Albatros, 1977)
- Biografie de război - 4 vol. (Ed. Eminescu, 1980-1987)
- Misiunea căpitanului X
- Recunoaștere îndepărtată
- Vâltoarea
- Preludiu (Ed. Eminescu, 1983)
- Corsarul (Ed. Albatros, 1984)
- Popas în Madagascar (Editura Tineretului, Clubul temerarilor 23-24, 1967)
- Taina recifului (Ed. Tineretului, 1968)
- Regina de abanos (Ed. Albatros, 1970)
- Țara făgăduinței (Ed. Albatros, 1975)
- Călătorie neobișnuită (Ed. Militară, 1975)
- Noi - Mircea și Atlanticul (Ed. Militară, 1978)
- Cu HAI-HUI 2 spre Sud (Ed. Albatros, 1980)
- Din nou spre Sud (Ed. Albatros, 1982)
- Croaziera cu vele (Ed. Albatros, 1985)
- Croazieră contra cronometru (Ed. Albatros, 1985)
- În lupta cu valurile (Casa Editorială pentru turism și cultură Abeona, 1991)
- Urmașii lui Attila (Ed. Miracol, 1999)
- Decebal - Circumterra, o tentativă refuzată (Ed. Yacht Club Roman, 2002)
- România ca o pradă (Ed. Alma, Oradea, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
- România ca o pradă (Ed. Alma)
- Ardealul - pe toți ne cheamă Ursu (Ed. Miracol, 2000)
- Nazismul sionist (Ed. Alma Tip, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
- Învierea lui Iuda (Ed. Miracol, 2000)
- Mareșalul (Ed. Miracol, 2001)
- A fost sau nu holocaust? (Ed. Lucman, 2003)
- Imposibilul hermafrodit New-Age (Ed. Miracol, 2004)
- România, românii și comunismul (Ed. Lucman, 2009)
Note[modificare]
- ^ a b Cărți Radu Theodoru, pe Târgul Cărții, accesat în 8 iulie 2017
- ^ „Istoric PRM”, Partidulromaniamare.ro, accesat în
- ^ a b c d Jochecová, Ketrin (). „Romania foils 'revolution' of pro-Russia group featuring a 101-year-old man”. POLITICO. Accesat în .
- ^ a b c d Coșlea, Alexandra (). „Cine este Radu Theodoru, general în rezervă, suspect în dosarul de trădare: Lăudat de Sputnik, neagă Holocaustul și spune că "Hitler e o invenție a evreilor" / La 101 ani, a primit felicitări de la ministrul Apărării: "Ați contribuit la protejarea valorilor și libertăților"”. HotNews.ro. Accesat în .
- ^ a b c d e „Cine este generalul Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Opus Nostrum, organizația pe care o tutelează, un fel de "armată paralelă"”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în .
- ^ a b c d Grigorescu, Denis (). „Cine e generalul Radu Theodoru, acuzat de trădare. De la erou de război, la antisemit, homofob și admirator declarat al lui Stalin”. adevarul.ro. Accesat în .
- ^ a b c d e f Mazilu, Cornelia (). „Șoșoacă sare în apărarea generalului de 101 ani acuzat de trădare: "Vă vom apăra, domnule general Radu Theodoru!"”. adevarul.ro. Accesat în .
- ^ [3][4][5][6][7]
- ^ Mihăescu, Alexandru (). „UPDATE: Ministerul Apărării a șters postarea care omagia un general antisemit, unul dintre cei mai mari negaționiști ai Holocaustului. Institutul Elie Wiesel a reacționat dur, arătând că "elogiul purtătorilor de valori radicale ne îndepărtează de NATO și UE"”. G4Media.ro. Accesat în .
- ^ a b c Iancu, Mariana (). „Povestea unui mare erou de război român umilit de comuniști pentru vitejia arătată. Viața dură a generalului de flotilă aeriană Radu Theodoru”. adevarul.ro. Accesat în .
- ^ a b Radu Theodoru biografia, accesat în 3 mai 2019
- ^ Totok, William (). „Un negaționist și antisemit virulent: Radu Theodoru”. RFI. Accesat în .
- ^ „Ce scria fosta Securitate despre Radu Theodoru, generalul acuzat în dosarul "Puciul eșuat"”. Gândul. . Accesat în .
- ^ „DECRET nr. 1.821 din 30 noiembrie 2009 privind acordarea gradului de general de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, unui comandor în retragere din Ministerul Apărării Naționale”, Legislatie.just.ro, accesat în
- ^ „DECRET nr. 1.011 din 28 noiembrie 2018 privind înaintarea în gradul de general-maior cu două stele, în retragere, a unui general de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, veteran de război, din Ministerul Apărării Naționale”, Legislatie.just.ro, , accesat în
- ^ Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România - Istoric, uniuneascriitorilorbv.com
- ^ Foști președinți (secretari) ai Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, uniuneascriitorilorbv.com
- ^ Cenaclul Literar "George Topârceanu" și-a schimbat numele: se numește "Radu Theodoru", old.tribuna.ro
- ^ [3][4][5][6][7]
- ^ a b Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România; Wiesel, Elie; Friling, Tuvia; Ioanid, Radu; Ionescu, Mihail E., ed. (). „Distorsionarea, negarea și minimalizarea Holocaustului în România postbelică”. Raport Final. Polirom. pp. 355–357. ISBN 973-681-990-6.
De pildă, fostul cenzor al istoriografiei Mircea Mușat a devenit vicepreședinte al PRM până la moartea sa, survenită în 1994. Buzatu a intrat și în conducerea Fundației Mareșal Ion Antonescu, asociată cu o ligă cu același nume, create în 1990 de C.V. Tudor și Iosif Constantin Drăgan. În septembrie 2001, Fundația și Liga au fuzionat și funcționează și astăzi sub numele de Liga Mareșalilor (rebotezarea fiind făcută în urma emiterii Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 care interzice cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii). Printre liderii Ligii, s-au numărat negaționiști extrem de vocali precum Radu Theodoru și Ilie Neacșu, fostul redactor‑șef al publicației antisemite Europa. În Europa, ca și în revista România Mare, au semnat nenumărați negaționiști cu rădăcini în sistemul comunist, precum Maria Covaci și Aurel Karețki, autorii citați mai sus ai lucrării despre pogromul de la Iași. Exemplificările ar putea continua, însă concluzia ar fi aceeași: istoricii și activiștii naționaliști formați de regimul comunist au păstrat solidaritatea după 1989 și, mai ales, au menținut și au dezvoltat discursul proantonescian și negaționist.
- ^ International Commission on the Holocaust in Romania; Wiesel, Elie; Friling, Tuvia; Ioanid, Radu; Ionescu, Mihail E.; Benjamin, L.; Mazal Holocaust Collection (). „Holocaust Denial in the Postcommunist Public Discourse: Examples”. Final report. Iași: Polirom. p. 350. ISBN 978-973-681-989-6. OCLC 64675519.
Eventually, Buzatu would take over the league's chair from Drăgan. League members included numerous negationists, such as Radu Theodoru and Ilie Neacșu, who at that time was chief editor of the anti-Semitic review Europa. Numerous negationists with roots in the communist past would contribute articles to Europa and/or the C.V. Tudor-owned România Mare. Among them one found Maria Covaci and Aurel Karețki, the authors of the book on the Iași pogrom discussed earlier in this chapter.
- ^ a b Dădăcuș, Mirela (), MApN a șters postarea care omagia un general care neagă Holocaustul din România. Institutul Elie Wiesel: "Elogiul purtătorilor de valori radicale ne îndepărtează de NATO și UE", RFI România: Actualitate, informații, știri în direct, arhivat din original la , accesat în
- ^ [3][4][5][6][7]
- ^ Reuters (). „Romania detains suspects in Russia-linked treason case, 101-year-old retired general's house raided”. CNN (în English). Accesat în .
- ^ Scarlat, Răzvan (). „Percheziții DIICOT la gen. Radu Theodoru. Ce caută anchetatorii”. Libertatea. Accesat în .
- ^ Dobrescu, Petre (), Anchetă pentru trădare în dosarul generalului Radu Theodoru, Libertatea
- ^ Păcurar, Bogdan (). „Șase persoane au fost reținute într-un dosar de trădare. DIICOT: Suspecții erau organizați militar și voiau să dea o lovitură de stat”. Digi24. Accesat în .
- ^ [26][27][3][4][5][6]
- ^ a b c Dobrescu, Petre (). „Ce este Comandamentul "Vlad Țepeș", grupul acuzat de trădare”. Libertatea. Accesat în .
- ^ a b c d e f Zamfirache, Cosmin Pătrașcu (). „România s-ar fi numit "Geția", dacă ar fi reușit lovitura de stat. Comandamentul "Vlad Țepes" se pregătea să obțină teritoriile pierdute”. adevarul.ro. Accesat în .
- ^ „A murit generalul Radu Theodoru, în vârstă de 102 ani, susținător al lui Călin Georgescu. A fost suspect de trădare în dosarul DIICOT”, euronews.ro, , accesat în
- ^ a b „Generalul Radu Theodoru, înmormântat fără onoruri militare la Mânăstirea Comana.”, Universul Olteniei, , accesat în
- ^ „Scandal la înmormântarea generalului de 101 ani”, Gândul, , accesat în
- ^ „Generalul Radu Theodoru nu va fi înmormântat cu onoruri militare pentru că „nega Holocaustul". Familia revoltată amenință cu procese”, Adevărul, , accesat în
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 181.
- ^ „Gabriel Oprea intervine în apărarea generalului în retragere Radu Theodoru, vizat în dosarul de trădare”, HotNews.ro, , accesat în
Legături externe[modificare]
- Radu Theodoru la Internet Speculative Fiction Database
- Interviu: Veteranul de război Radu Theodoru: Noi am reparat cu sânge toate gafele clasei politice pe YouTube, 30 noiembrie 2018, Agerpres
- Interviu: General de flotilă aeriană Radu Theodoru pe YouTube, 5 mai 2017, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad
- Interviu: Generalul Radu Theodoru, dezvăluiri despre Călin Georgescu, George Simion și grupul Vlad Țepeș pe YouTube, 22 martie 2025, Gândul
- Generalul de Flotilă Aeriană RADU THEODORU, un mare erou român al celui de-al Doilea Război Mondial, Posted On 10 oct. 2020 by Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - The Union of Professional Journalists of Romania Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor
- Articole cu surse în limba English (en)
- Articole biografice fără fotografii
- Nașteri cu dată necunoscută
- Articole cu suport bibliografic necorespunzător
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Webarchive template wayback links
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1924
- Nașteri pe 17 ianuarie
- Decese în 2025
- Decese pe 9 decembrie
- Decese în România
- Antimasoni
- Aviatori militari români
- Centenari români
- Comuniști români
- Decorați cu Ordinul Muncii (România)
- Generali români
- Laureați ai premiilor Academiei Române
- Membri ai Partidului România Mare
- Membri ai Uniunii Scriitorilor din România
- Naționaliști români
- Negarea Holocaustului
- Oameni din Ineu
- Persoane acuzate de trădare
- Piloți români de aviație
- Politicieni români din secolul al XX-lea
- Politicieni români excluși din Partidul România Mare
- Politică pro-rusă în România
- Redactori literari români
- Romancieri români
- Scriitori români de limbă română
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Scriitori români din secolul al XXI-lea
- Scriitori români de literatură științifico-fantastică
- Veterani de război