2-cloroetanol
| 2-cloroetanol | |
| Fișier:2-Chloroethanol-2D-by-AHRLS-2012.png | |
| Fișier:2-chloroethanol-3D-balls.png | |
| Fișier:2-chloroethanol-3D-vdW.png | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | {{#property:P231}} |
| ChEMBL | {{#property:P592}} |
| PubChem CID | {{#property:P662}} |
| Proprietăți | |
| Viscozitate | dinamică cimenatică |
| NFPA 704 | |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
| Modifică date / text | |
2-cloroetanolul (denumit și clorhidrină etilenică sau clorhidrină glicolică)[1] este un compus organic cu formula chimică HOCH2CH2Cl și cea mai simplă beta-halohidrină (de tipul clorhidrină). Este un lichid incolor și are un miros plăcut eteric. Este miscibil cu apa. Molecula este bifuncțională, constând atât dintr-o grupă funcțională clorură de alchil, cât și dintr-o grupă funcțională alcool.[2]
Obținere[modificare]
2-cloroetanolulul este obținut în urma reacției dintre etilenă și acid hipocloros:[2]
În trecut, era obținut la scară industrială pentru utilizarea sa ca precursor al etilenoxidului:
Toxicitate[modificare]
2-cloroetanolul este un compus toxic cu o valoare LD50 de 89 mg/kg la șobolani. Similar cu restul compușilor organoclorurați, prin descompunere termică eliberează acid clorhidric și fosgen.
Note[modificare]
- ^ Nomenclature of Organic Chemistry : IUPAC Recommendations and Preferred Names 2013 (Blue Book). Cambridge: Royal Society of Chemistry. . p. 29. doi:10.1039/9781849733069-FP001. ISBN 978-0-85404-182-4.
For example, the omission of the locant '1' in 2-chloroethanol, while permissible in general usage, is not allowed in preferred IUPAC names, thus the name 2-chloroethan-1-ol is the PIN.
- ^ a b Liu, Gordon Y. T.; Richey, W. Frank; Betso, Joanne E.; Hughes, Brian; Klapacz, Joanna; Lindner, Joerg (), „Chlorohydrins”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a06_565.pub2