Acid acetoacetic

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Acid acetoacetic
Fișier:3-Keto butyric acid Structural Formula V1.svg
Fișier:Acetoacetic-acid-3D-balls.png
Identificare
Număr CAS{{#property:P231}}
ChEMBL{{#property:P592}}
PubChem CID{{#property:P662}}
Proprietăți
Viscozitatedinamică
cimenatică
NFPA 704

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul acetoacetic (de asemenea numit și acid diacetic sau acid acetilacetic) este un compus organic, fiind cel mai simplu reprezentant din clasa beta-cetoacizilor, și are formula chimică CH3COCH2COOH. Este un compus instabil, însă esterii săi de metil și etil sunt destul de stabili și sunt fabricați la nivel industrial ca și precursori de vopsele. Acidul acetoacetic este un acid slab.[1]

Obținere[modificare]

Acidul acetoacetic poate fi preparat prin reacția de hidroliză a dicetenei. Esterii săi sunt obținuți în mod analog prin reacția dintre dicetene și alcooli,[1] iar acidul acetoacetic poate fi obținut prin hidroliza acestor specii.[2] În general, acidul acetoacetic este generat la 0 °C și este folosit in situ imediat.[3] Se descompune în acetonă și dioxid de carbon:

CH3C(O)CH2CO2H → CH3C(O)CH3 + CO2

Proprietăți[modificare]

Acidul acetoacetic prezintă tautomerie ceto-enolică, tautomerul enolic fiind parțial stabilizat datorită conjugării extinse și a legăturilor de hidrogen intramoleculare. Echilibrul dintre cele două formă tautomere este foarte influențat de prezența solventului; tautomerul cetonic predomină în solvenți polari (98% în apă) și forma enolică reprezintă 25-49% în solvenți nepolari. Echilibrul dintre tautomeri poate fi reprezentat astfel:[4]

Fișier:3-Oxobutyric acid KetoEnol.svg

Aplicații[modificare]

  • Reacțiile de acetoacilare

Vezi și[modificare]

Referințe[modificare]

  1. ^ a b Franz Dietrich Klingler, Wolfgang Ebertz (). „Oxocarboxylic Acids”. Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry. Weinheim: Wiley-VCH. doi:10.1002/14356007.a18_313. 
  2. ^ Robert C. Krueger (). „Crystalline Acetoacetic Acid”. Journal of the American Chemical Society. 74 (21): 5536–5536. doi:10.1021/ja01141a521. 
  3. ^ Reynolds, George A.; VanAllan, J. A. (), „Methylglyoxal-ω-Phenylhydrazone”, Org. Synth., 32: 84, doi:10.15227/orgsyn.032.0084 ; Collective Volume, 4, p. 633 
  4. ^ Grande, Karen D.; Rosenfeld, Stuart M. (). „Tautomeric equilibriums in acetoacetic acid”. The Journal of Organic Chemistry. 45 (9): 1626–1628. doi:10.1021/jo01297a017. ISSN 0022-3263.