Adrian Schiop
| Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în noiembrie 2025 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Dacă ștergerea se impune evident și nu riscă să fie contestată, folosiți formatul de ștergere rapidă: {{șr|Pentru că...}}. În restul cazurilor ștergerea se face în urma unei discuții. Pentru a porni o astfel de discuție procedați după cum urmează:
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
| Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
| Adrian Schiop | |
| Date personale | |
|---|---|
| Activitate | |
| Opere semnificative | |
Influențe | |
| Note | |
| Modifică date / text | |
Adrian Schiop (n. 7 ianuarie 1973) este un romancier și scenarist român.[1]
Biografie[modificare]
Născut în Porumbacu de Jos, județul Sibiu, a absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, urmând un masterat în lingvistică la Facultatea de Litere a aceleiași universități. Și-a susținut doctoratul, avînd ca temă manelele, la SNSPA București, sub coordonarea profesorului Vintilă Mihăilescu. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997-2001), zugrav, jurnalist (Evenimentul zilei, Prezent, România liberă) și ca actor, într-un film ecranizat după propria sa carte – intitulat Soldații. Poveste din Ferentari. A debutat în revista Fracturi în anul 2002.[2]
Deși a debutat în 2004, tot cu un roman în stil autobiografic care dezbate tema homosexualității, Adrian Schiop câștigă vizibilitate pe scena culturală în 2013, cu publicarea romanului Soldații, considerat de critica literară unul dintre cele mai importante romane postdecembriste și poate cel mai reușit al genului autobiografic promovat de editura Polirom în colecția Ego.Proza, roman devenit „reper pentru romanul românesc postsocialist”[3]. Criticul literar Alex Goldiș scria într-o cronică din 2014 în revista Cultura: „E multă umanitate și frumusețe în reziduurile acestui roman puternic, unul dintre cele mai puternice din ultimii ani."[4] Marius Chivu scria în Dilema veche că „La apariția lui în 2013, Soldații. Poveste din Ferentari a fost de departe cel mai comentat și mai lăudat roman al anului"[5]. În Istoria literaturii române contemporane (1990-2020),[6] Mihai Iovănel vorbește despre o „capodoperă a literaturii recente".
Romanul a fost tradus în mai multe limbi străine:
- în germană: Soldaten. Geschichte aus dem Ferentari (Textrahmen Verlag, 2023);[7]
- în polonă: Żołnierze. Opowieść z Ferentari (Wydawnictwo Universitas, 2018);[8]
- în cehă: Vojáci. Příběh z Ferentari (Větrné mlýny, 2024).[9]
Romanul a fost ecranizat în 2018, în regia Ivanei Mladenović, și a fost selectat pentru numeroase festivaluri de film europene.[10] Pe lângă scenariul pentru Soldații. Poveste din Ferentari, Adrian Schiop a mai semnat împreună cu regizoarea Ivana Mladenović scenariile pentru filmele Ivana cea Groaznică (2019, Premiul special al juriului la Festivalul de Film de la Locarno[11][12] și Sorella di Clausura (2024).[13]
Ultimul său roman, Să ne fie la toți la fel de rău, n-a mai fost primit cu același entuziasm și a avut parte de o receptare ambivalentă.[14][15]
Opera[modificare]
Proză[modificare]
- Pe bune/pe invers, Polirom, Iași, 2004
- Zero grade Kelvin, Polirom, Iași, 2009
- Soldații. Poveste din Ferentari, Polirom, Iași, 2013
- Să ne fie la toți la fel de rău, Polirom, Iași, 2021
Poezie[modificare]
- nu e dragoste, Cartier, Chișinău, 2022
Antropologie[modificare]
- Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, Cartier, Chișinău, 2017
Premii[modificare]
- Premiul „Observator cultural” pentru proză, 2014, pentru Soldații
- Premiul Galei Industriei de carte din România 2014, pentru Soldații
Note[modificare]
- ^ „Adrian Schiop”. www.goodreads.com. Accesat în .
- ^ „Adrian Schiop - - Cartepedia.ro”. www.cartepedia.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ VATRA (). „Ovio Olaru – Teorie gonzo”. Accesat în .
- ^ „Alex Goldiș în Cultura nr. 485”. Polirom. Accesat în .
- ^ „Cronica unui scandal anunțat”. Dilema veche. Accesat în .
- ^ Mihai Iovănel. Istoria literaturii române contemporane (1990-2020). Polirom. p. 431. Accesat în .
- ^ Adrian Schiop (). Soldaten. Geschichte aus dem Ferentari (în Deutsch). Textrahmen Verlag. ISBN 978-3-903365-12-4.
- ^ Adrian Schiop (). Żołnierze. Opowieść z Ferentari (în polski). Wydawnictwo Universitas. ISBN 978-83-242-3434-9.
- ^ Adrian Schiop (). Vojáci. Příběh z Ferentari (în čeština). Větrné mlýny. ISBN 978-80-7443-542-3.
- ^ „CRONICĂ „Soldații. Poveste din Ferentari", în regia Ivanei Mladenović, sau cum e dragostea în Ferentari”. Adevărul. . Accesat în .
- ^ „Ivana Mladenovic”. Locarno Film Festival (în English). Accesat în .
- ^ „Ivana the Terrible”. Cineuropa (în English). Accesat în .
- ^ Lodge, Guy (). „'Sorella di Clausura' Review: A Funny, Bawdy Sociosexual Satire”. Variety (în English). Accesat în .
- ^ „Înapoi în Ferentari”. Observator Cultural. Accesat în .
- ^ Vieru, Gabriela (). „Nu confunda dependența aia cu dragostea | Revista TIMPUL”. Revista TIMPUL România. Accesat în .
| Această pagină necesită categorisire. Pagina este insuficient categorisită sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică. |
- Articole cu surse în limba Deutsch (de)
- Articole cu surse în limba polski (pl)
- Articole cu surse în limba čeština (cs)
- Articole cu surse în limba English (en)
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Pagini de șters fără propunere de ștergere
- Pagini de șters
- Articole despre subiecte cu notabilitate incertă din noiembrie 2025
- Articole biografice fără fotografii
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Pagini de categorisit din noiembrie 2025