Alfred Hugo Cernea

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alfred Hugo Cernea
Date personale
Naționalitateromână
Clădiri semnificativeVila de pe strada Constituției (Sibiu), Blocurile de locuințe Floașiu (Sibiu), Vila „Bujorul” (Călimănești), Conacul din Voicești (satul Tighina), Casa Tetoianu
Design semnificativneoromânesc, influențe brâncovenești
Premii
Eroare Lua în Modul:Wikidata la linia 760: attempt to compare number with nil 

Alfred Hugo Cernea (n.  ?)[1] a fost un arhitect de origine cehă, stabilit în România, activ în prima jumătate a secolului al XX-lea. A proiectat biserici, clădiri publice, reședințe private, școli și cămine culturale în Transilvania și Oltenia. Activitatea sa este legată în special de orașele Sibiu, Râmnicu Vâlcea și localitățile din împrejurimile acestora.[2]

Biografie[modificare]

Alfred Hugo Cernea s-a născut în Inzersdorf lângă Viena, într-o familie de origine cehă. Tatăl său, Josef Czernil, s-a stabilit la Călimănești ca mecanic al stațiunii balneare, fiind numit în această funcție prin decret al regelui Carol I, în contextul introducerii instalațiilor cu abur pentru producerea energiei electrice, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

A. Cernea a urmat școala primară la Călimănești și Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea.[2] În anul 1900 s-a înscris ca bursier la Școala de Arhitectură din Salzburg, continuându-și studiile la Academia de Arhitectură din Viena. În perioada studenției a lucrat pe șantierele spitalelor de copii Franz Josef și Georg Kellermann, precum și la Biroul de Construcții J. Adelvardsteiner din Viena.[2][3]

În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat pe front în cadrul Regimentului 2 Vâlcea. A fost decorat cu medalia „Avântul Țării” (1913) și cu medalia „Victoria” pentru campaniile din anii 1915–1916.[2] După întoarcerea din prizonierat a solicitat cetățenia română, pe care a obținut-o în anul 1919, stabilindu-se definitiv la Sibiu.

Este înmormântat alături de părinții săi în secțiunea romano-catolică a Cimitirului din Râmnicu Vâlcea.[2]

Studii și activitate profesională[modificare]

A activat în domeniul arhitecturii civile, proiectând clădiri, biserici și școli. După stabilirea la Sibiu,[4] Alfred Hugo Cernea și-a desfășurat cea mai mare parte a activității profesionale în Transilvania și Oltenia. A fost membru al Asociației Arhitecților Wiener Bauhütte din Viena, Asociației Generale a Inginerilor din România și a Societății Arhitecților Români din București.[2]

Activitate didactică[modificare]

Pe lângă activitatea de proiectare, Cernea a desfășurat activitate didactică la școli de meserii din Sibiu și Râmnicu Vâlcea, unde a predat discipline de construcții și arhitectură. În anul 1955 a elaborat un memoriu privind îmbunătățirea sistemului de învățământ profesional din construcții, cu propuneri legate de programa școlară, competențele profesorilor de specialitate și organizarea practicii elevilor în ateliere-școală.[2]

Lucrări cunoscute[modificare]

Biserici[2][modificare]

Făgăraș, Hunedoara, Târnăveni, Tălmaciu, Cisnădie, Sadu

Case parohiale[2][modificare]

Sibiu, Prejmer, Nucet, Cristian, Șeica Mare, Marpod, Tălmăcel

Școli[2][modificare]

Nocrich, Gârbova, Rășinari

Cămine culturale[2][modificare]

Săliște, Rășinari, Poiana Sibiului

Clădiri reprezentative[modificare]

Vila de pe strada Constituției din Sibiu[modificare]

Este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale. Clădirea aparține arhitecturii civile interbelice și este considerată reprezentativă pentru stilul neoromânesc aplicat reședințelor urbane.[5] Istoria clădirii este legată de dezvoltarea orașului Sibiu în perioada interbelică. Vila a fost construită inițial ca reședință privată, la comanda medicului Liviu Turcu, iar ulterior a fost transformată în sanatoriu medical. În anii 1930 a funcționat ca Sanatoriul „Dr. Bolintineanu”, iar din anul 1936 a devenit Clinica „Dr. Antal” pentru nașteri și boli femeiești, una dintre primele instituții de acest tip din Transilvania.[6]

Casa Tetoianu[modificare]

Fișier:Casa Tetoianu Rm. Vâlcea.jpg
Casa Tetoianu din Râmnicu Vâlcea, proiectată de arhitectul Alfred Hugo Cernea (înc. sec. XX).

fostul sediu al Școlii Populare de Artă, a fost construită la începutul secolului al XX-lea, după planurile arhitectului Alfred Hugo Cernea și este clasată ca monument istoric (VL-II-m-B-09629). Primul proprietar al imobilului a fost Constantin Tetoianu, prefect al județului Vâlcea și membru al familiei boierești Tetoianu.[7]

Blocurile de locuințe Floașiu[modificare]

de pe Strada General Magheru ocupă un loc distinct în activitatea lui A.Cernea. Fundația acestora este realizată pe stâlpi din lemn de cedru de Liban, introduși în solul mlăștinos existent anterior în zonă, soluție tehnică utilizată pentru stabilizarea construcției.[2]

Vila „Bujorul” din Călimănești[modificare]

Vila „Bujorul”, cunoscută în trecut și ca „Vila dr. Coca”, îi este atribuită lui Alfred Hugo Cernea. Pe zidul clădirii este inscripționat numele arhitectului. În prezent, imobilul se află într-o stare avansată de degradare.[8][9]

Conacul din comuna Voicești (satul Tighina), județul Vâlcea[modificare]

Conacul a fost construit în anul 1933 pentru familia boierească Voicescu, după un proiect atribuit lui Alfred Hugo Cernea. Clădirea a fost declarată monument istoric (VL-II-m-B-09942) și se află în prezent în proprietate privată. Costurile de restaurare au fost estimate public la peste un milion de euro. Conacul este inclus în proiectul turistic „Drăgășani, zonă turistică de interes național”.[10]

Stil arhitectural[modificare]

Lucrările lui Alfred Hugo Cernea se înscriu în curentul neoromânesc, cu influențe brâncovenești și motive inspirate din arhitectura tradițională. Acest stil a fost utilizat în special la clădiri de locuit, instituții publice, biserici și școli, în perioada interbelică.[2][5]

Recunoaștere și comemorare[modificare]

O placă memorială cu numele lui Alfred Hugo Cernea este amplasată pe clădirea ASTRA de pe bulevardul Șaguna nr. 8 din Sibiu, în semn de recunoaștere a activității sale profesionale.[2]

Note[modificare]

  1. ^ „Personalități râmnicene – II (nume E-M) – Istorie Locala”. www.istorielocala.ro. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n „O viață sub semnul artei - arhitectul Alfred Hugo Cernea (1883- 1968)”. old.tribuna.ro. Accesat în . 
  3. ^ „Oameni de cultura: CERNEA Alfred Hugo”. cultura.sibiu.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Telegraful Român, 2012 (Anul 160, nr. 1-48) | Arcanum Newspapers” (în English). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  5. ^ a b Mărginean, Dan (). „O bijuterie arhitecturală din Sibiu, de vânzare pentru două milioane de euro. Financial Times: O proprietate "fierbinte""”. Tribuna – Știri din Sibiu și județ. Accesat în . 
  6. ^ Cînpeanu, Oana Cristina; Tarcea, Monica; Voidazan, Septimiu; Rogozea, Liliana (), „Corelații între vitamina D și obezitate, în tiroidita cronică autoimună”, Jurnal Medical Brasovean, 2019 (1), pp. 43–48, doi:10.31926/jmb.2019.1.8, ISSN 2247-4706, accesat în  
  7. ^ MCP, Vatra. „Casa Tetoianu din Râmnicu Vâlcea, bd. Tudor Vladimirescu”. Vatra MCP. Accesat în . 
  8. ^ Narcis, Dăescu-Chirea (). „Essențial by Călimănești ... Arhitectul unei vile celebre ajunsă astăzi ruină. Vila Bujorul”. cozia-info.ro. Accesat în . 
  9. ^ „„Micul castel de pe Valea Oltului" și două vile construite la începutul secolului trecut, scoase la vânzare”. News.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Conacul Boieresc din comuna Voicești - Vâlcea, declarat monument istoric, lăsat în paragină de proprietari - Ziarul de Vâlcea”. Accesat în .