Antonio de Ulloa
| Antonio de Ulloa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Activitate | |
| Premii | |
| Modifică date / text | |
Antonio de Ulloa y de la Torre-Giral (n. ?) a fost un general spaniol de marină, explorator, om de știință, autor, astronom, administrator colonial și primul guvernator spaniol al Louisianei. El a fost numit în această funcție în 1763, după ce Franța a cedat teritoriul Spaniei, ca urmare a înfrângerii sale de către Marea Britanie în Războiul de Șapte Ani. Stăpânirea sa a fost oprită de coloniștii creoli francezi din New Orleans, care l-au expulzat în 1768 din Louisiana de Vest.
Ulloa avea deja o reputație internațională în domeniul științei, fiind parte a misiunii geodezice franceze în actualul Ecuador. A prezentat un amplu raport al observațiilor și concluziilor sale despre călătoria din America de Sud, care a fost publicat în limba franceză (în 1848) și în limba engleză (în 1806) sub titlul A Voyage to South America. A fost membru al Societății Regale și membru străin al Academiei Regale de Științe din Suedia.
Viață[modificare]
Ulloa s-a născut în Sevilla, Spania, tatăl său fiind economist. Ulloa a intrat în marină în 1733. În 1735, împreună cu colegul său spaniol Jorge Juan, a fost numit pentru a lua parte la misiunea geodezică franceză. Academia Franceză de Științe a trimis această expediție științifică în actualul Ecuador pentru a măsura gradul arcului meridian la ecuator.
Ulloa și Juan au lucrat în Ecuador între 1736 și 1744, timp în care au descoperit în zonă elementul platină. Ulloa a fost prima persoană care a prezentat o descriere științifică despre acest metal.[1] Din acest motiv Ulloa este uneori incorect creditat ca descoperitor al platinei.[2][3] În 1745 – după ce și-au încheiat activitatea științifică – Ulloa și Jorge Juan s-au pregătit să se întoarcă în Spania, acceptând să călătorească pe diferite nave, pentru a reduce la minimum riscul pierderii mostrelor și a importantelor registre.
Nava pe care Ulloa călătorea a fost capturată de britanici, ajungând prizonier în Anglia. În această țară, prin realizările sale științifice, Ulloa a dobândit prietenia oamenilor de știință și a devenit membru al Societății Regale din Londra. La scurt timp, prin influența președintelui acestei societăți, a fost eliberat și a putut să se întoarcă în Spania. A publicat o relatare despre popoarele și țările pe care le-a vizitat în timpul misiunii geodezice franceze (1748), care a fost tradusă în limba engleză și publicată sub titlul A Voyage to South America (1806).[4]
Ulloa a devenit un proeminent om de știință și a fost numit pentru a servi în diverse comisii științifice importante. Este creditat cu înființarea primului muzeu de istorie naturală, primul laborator metalurgic din Spania și a observatorului din Cadiz. În 1751, Ulloa a fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei.
În 1758 s-a întors în America de Sud ca guvernator al orașului Huancavelica din Peru și director general al minei de mercur din regiune. A deținut această funcție până în 1764.
După ce Franța a fost învinsă de către englezi în Războiul de șapte ani, acesta a cedat Spaniei teritoriile sale situate la vest de râul Mississippi. Ulloa a fost numit de coroana spaniolă pentru a servi drept prim guvernator spaniol al Louisiana de Vest și a ajuns la New Orleans – principalul port și oraș al provinciei – la 5 martie 1766. Coloniștii francezi au refuzat să recunoască guvernarea spaniolă și l-au expulzat pe Ulloa din Louisiana în urma Rebeliunii din Louisiana din 1768, o revoltă creolă . La 28 octombrie, când revoltele au izbucnit în New Orleans, guvernatorul și soția lui însărcinată au fost duși la o navă spaniolă.[5] Consiliul Superior a votat că guvernatorul pleacă în termen de trei zile. El a respectat condițiile, plecând la 1 noiembrie. Revolta a fost în cele din urmă zdrobită de forțele lui Alejandro O'Reilly în 1769, stabilind dominația spaniolă în colonie o dată pentru totdeauna.
Pentru restul vieții sale, Ulloa a servit ca ofițer naval. În 1779 a devenit locotenent general al forțelor navale. Ulloa a murit la Isla de Leon, Cádiz, în 1795.
Moștenire[modificare]
Ca urmare a activității sale științifice din Peru, Ulloa a publicat Relación histórica del viaje á la América Meridional (Madrid, 1784), care conține o descriere completă, exactă și clară a celei mai mari părți a Americii de Sud din punct de vedere geografic, a locuitorilor săi și a istoriei naturale (a fost publicată în engleză în 1806).
De asemenea, a scris (în colaborare cu Jorge Juan) Noticias secretas de América, oferind informații valoroase despre ordinelele religioase timpurii din America spaniolă. Această lucrare a fost publicată de David Barry la Londra, în 1826.[6]
Ulloa este omonimul pentru termenul meteorologic haloul lui Ulloa[7] (cunoscută și ca haloul Bouger), un tip de curcubeu pe care un observator poate vedea rareori soarele prin ceață.[8][9]
Note[modificare]
- ^ Larrie D. Ferreiro (). Measure of the Earth: The Enlightenment Expedition That Reshaped Our World. Basic Books. p. 265. ISBN 978-0-465-02345-5.
- ^ Yanes, Javier (). „Antonio de Ulloa: the Discoverer of Platinum?”. Knowledge Window. OpenMind. Accesat în .
- ^ Aristizábal-Fúquene, Andrea (). „El platino: contribuciones sociohistóricas y cientifícas desde el siglo xviii. Parte I” [Platinum: Scientific and Socio-historic Contributions from the 18th Century]. Educación Química (în español). 26 (2): 146–151. doi:10.1016/j.eq.2015.04.009. ISSN 0187-893X.
- ^ Antonio de Ulloa, John Adams translator (1806, edition 4) A Voyage to South America Arhivat în , la Wayback Machine., Biodiversity Heritage Library
- ^ Whitaker, Arthur P. (mai 1935). „Antonio de Ulloa”. Hispanic American Historical Review. 15 (2): 155–194. doi:10.2307/2506293. JSTOR 2506293.
- ^ Antonio Ulloa and Jorge Juan (1826 edition) Noticias Secretas de America, HathiTrust
- ^ Paul Murdin (). Full Meridian of Glory: Perilous Adventures in the Competition to Measure the Earth. Springer Science & Business Media. p. 67. ISBN 978-0-387-75534-2.
- ^ Fred Schaaf (). Wonders of the Sky: Observing Rainbows, Comets, Eclipses, the Stars, and Other Phenomena. Courier Corporation. p. 44. ISBN 978-0-486-24402-0.
- ^ Tricker, R.A.R.. An Introduction to Meteorological Optics. 1970. pp. 192–193
Legături externe[modificare]
- Articole cu surse în limba español (es)
- Webarchive template wayback links
- Articole biografice fără fotografii
- Nașteri cu dată necunoscută
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1716
- Decese în 1795
- Fellows of the Royal Society
- Oameni din Sevilla
- Membri ai Academiei Regale Suedeze
- Exploratori spanioli
- Astronomi din secolul al XVIII-lea
- Generali spanioli
- Descoperitori de elemente chimice
