Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Maria Anna Josepha de Austria
Contesă Palatină
Date personale
Apartenență nobiliară

Maria Anna Josepha de Austria (n. 20 decembrie 1654, Viena – d. 4 aprilie 1689, Viena) aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și contesă a Palatinatului prin căsătoria cu Johann Wilhelm al Palatinatului, ducesă de Neuburg și Jülich-Berg.[1]

Biografie[modificare]

Maria Anna Josepha a fost fiica împăratului romano-german Ferdinand al III-lea (1608–1657) și a celei de-a treia soții a sa, Eleonora Gonzaga (1630–1686), fiica ducelui Carol al II-lea Gonzaga. Maria Anna Josepha a fost sora vitregă a împăratului Leopold I, care era căsătorit cu Eleonora-Magdalena de Pfalz-Neuburg din 1676 și care intenționa să strângă legăturile dintre casa Pfalz-Neuburg și familia imperială.

Maria Anna Josepha s-a căsătorit pe 25 octombrie 1678 la Wiener Neustadt[1] cu Johann Wilhelm de Pfalz-Neuburg (1658–1716), din Casa de Wittlesbach, cunoscut sub numele „Jan Wellem”, fratele împărătesei Eleonora (căsătorită cu împăratul Leopold I). Datorită căsătoriei cu fiica împăratului Ferdinand al III-lea, Johann Wilhelm a devenit Duce de Jülich și Berg în 1679 pentru a putea deveni prinț domnitor.[2] Ceremonia de nuntă a fost săvârșită de arhiepiscopul Leopold Karl de Kollonitsch care, în memoria acestei nunți și a căsătoriei Eleonorei, sora Mariei Anna, a dat ordin să ridice monumentul „Coloana Mariei” în piața principală din orașul Wiener Neustadt.[3]

După căsătorie cei doi s-au stabilit la Düsseldorf ducând acolo o viață fastuoasă.[1] Johann Wilhelm a fost guvernatorul orașului în numele tatălui său[4] și s-a opus cu tărie Reformei protestante și de aceea și-a creat mulți dușmani printre principii imperiali protestanți.[5] În ceea ce privește relația cu rudele spaniole ale soției sale, Johann Wilhelm, apăsat permanent de probleme financiare, a încercat în zadar să obțină postul de guvernator al Olandei spaniole.

Maria Anna a murit de tuberculoză la vârsta de 34 de ani în timpul unei vizite la curtea imperială din Viena și a fost înmormântată în Cripta Capucinilor. Cei doi fii ai ei au murit imediat după naștere în 1683, respectiv 1686.[6]

Note[modificare]

  1. ^ a b c Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 291.
  2. ^ „Kurfürst Jan Wellem”. www.geschichtswerkstatt-duesseldorf.de. Accesat în . 
  3. ^ Ferdinand C. Böheim, Wendelin Boeheim: Chronik von Wiener-Neustadt, vol. 2, Editura Prandel & Ewald, 1863, p. 173.
  4. ^ Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4, p. 299.
  5. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 560-561.
  6. ^ Gustav Prümm: Ein Gewinn fürs ganze Leben, Books on Demand, 2009, p. 54.

Bibliografie[modificare]

  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.
  • Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
  • Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4.