Barbara Jelavich

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Barbara Jelavich
Date personale
Activitate
Fișier:Logo of the Romanian Academy.png Membru membru al Academiei Române

Barbara Jelavich (n.  ?) este un istoric, membru al Academiei Române din anul 1992.

Biografie[modificare]

Barbara Brightfield s-a născut în Belleville, Illinois, la 12 aprilie 1923. A obținut trei diplome în istorie de la Universitatea din California, Berkeley : [1] [2] studii de licență în 1943, un master în 1944 și un doctorat în 1948 cu tema „The German Alliance System 1939-1941”[3]. În 1944, s-a căsătorit cu croato-americanul Charles Jelavich (1922–2013), unul dintre cei mai importanți specialiști americani în studii balcanice, habsburgice și sud-slave; [4] împreună având multiple colaborări academice. [5] Cei doi au fost onorați împreună în 1992 cu Premiul AAASS pentru Contribuții Distinse în Slavistică. [1]

După ce a predat pentru scurt timp la Berkeley College și Mills College, Jelavich și-a dedicat timpul creșterii celor doi fii (Mark și Peter), în timp ce efectua cercetări suplimentare în istoria balcanică și diplomatică. În 1961, ea și soțul ei se alătură Departamentui de Istorie al Universității Indiana . În 1967, a fost promovată profesor în cadrul Departamentului de Istorie, iar în 1984 a devenit „distinguished professor”[3]. A fost președintele Conferinței de Istorie Slavă și Est-Europeană în 1979, precum și, președinte al Societății de Studii Românești din 1988 până în 1990. Când ea și soțul ei s-au pensionat în 1992, a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române [6][1].

Lucrările lui Jelavich s-au concentrat pe istoria diplomatică a monarhiilor ruse și habsburge, pe diplomația Imperiului Otoman, precum și pe istoria Balcanilor. Lucrarea ei de căpătâi a fost „Istoria Balcanilor”, publicată în 1983 (și tradusă în limba română în anul 2000, la editura Institutul European). Ea a intenționat să actualizeze această lucrare pentru a ține cont de evenimentele majore care au avut loc în Balcani în 1989. De asemenea, a scris un articol despre poziția internațională a României în 1848, care reflecta punctele de vedere ale Habsburgilor, otomanilor, rușilor și sud-estului european. [7] Istoricul român Cornelia Bodea a recunoscut-o pe Jelavich drept un „conducător respectat pe plan internațional în domeniul ei de cercetare”. [7]

La 14 ianuarie 1995, a murit la Spitalul Bloomington ( Bloomington, Indiana ), după o lungă bătăllie cu cancerul . A fost înmormântată în Cimitirul Mission din Santa Clara, California . În 1995, Premiul Barbara Jelavich a fost înființat sub auspiciile AAASS, [8] ca recunoaștere a cercetărilor în studiile sud-est-europene și habsburgice din secolele al XIX-lea și al XX-lea, precum și în istoria diplomatică rusă și otomană. [1]

Lucrări[modificare]

Printre lucrările ei relevante se numără[3]:

  • First Years of Greece Independence (1962)
  • The Balkans in Transition (1964)
  • A Century of Russian Foreign Policy: 1814–1914 (1964)
  • Russia and the Greek Revolution of 1843 (1966)
  • L’ambassade russe à Paris 1881–1890. Les mémoires de Nicholas Giers (1967)
  • The Habsburg Empire in European Affairs (1969)
  • The Ottoman Empire, the Great Powers and the Straits Question 1870–1887 (1973)
  • The Establishment of the Balkan National States 1804–1920 (1977)
  • History of the Balkans: 18th and 19th Centuries (1983)
  • History of the Balkans: 20th Century (1983)
  • Modern Austria: Empire and Republic (1987)
  • Russia’s Balkan Entanglements, 1806–1914 (1991)

Lucrări și studii privind spațiul românesc:

  • The Danubian Principalities and Bulgaria under Russian Protectorship (1961)
  • Russia and the Acquisition of Southern Bessarabia 1875–1878 (1969)
  • Russia, the Great Powers and the Eastern Question (1970)
  • Austria-Hungary, Romania and the Recognition of the Double Election of Alexander Cuza (1971)
  • Russia and the Romanian National Cause (1974)
  • The Balkan Commercial Convention of 1876 (1976)
  • The Russian Intervention in Wallachia and Transylvania, September 1848 – March 1849 (1979)
  • Romania at the Congress of Berlin. Problems of Peacemaking (1982)
  • Russia and the Formation of the Romanian National State 1821–1878 (1984)
  • Mihail Kogălniceanu (1988)

Comitete de redacție în care a participat:

  • American-Canadian Slavic Review
  • Austrian History Yearbook
  • Études Danubiennes
  • International History Review
  • Südost Forschungen

Note[modificare]

  1. ^ a b c d Michelson 1995, p. 258. .
  2. ^ Saxon, Wolfgang (). „Barbara Jelavich; Scholar and Expert On Balkans Was 71”. Accesat în . 
  3. ^ a b c Rusu, Dorina (). Membrii Academiei Române: 1866-2022: dicționar. Editura Academiei Române. p. 938. 
  4. ^ Banac, Ivo. „In Memoriam Charles Jelavich” (PDF). Cambridge University Press. p. 956. Accesat în . , Slavic Review 72, no. 4 (Winter 2013)
  5. ^ Kenney & Miller 2013, p. 11. .
  6. ^ „American Historical Association - In Memoriam: Barbara Brightfield Jelavich”. Richard Frucht Northwest Missouri State University. . Accesat în . 
  7. ^ a b Michelson 1995, p. 259. .
  8. ^ Iris Home https://iris.ucl.ac.uk/iris/browse/profile/achievements/paged?upi=JBENE96&isFirstReq=true&isLastPage=false&pageNum=1&itemsPerPage=10&orderBy=1%20D. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Vezi și[modificare]

Legături externe[modificare]