Bigamul

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bigamul
Il bigamo
Fișier:1956-Bigamul w.jpg
Afișul românesc al filmului
Genfilm de comedie
RegizorLuciano Emmer
ScenaristSergio Amidei, Agenore Incrocci, Francesco Rosi, Furio Scarpelli și Vincenzo Talarico
StudioRoyal Film, Filmel, Alba Film
Director de imagineMario Montuori
MontajOtello Colangeli
MuzicaAlessandro Cicognini
DistribuțieMarcello Mastroianni
Vittorio De Sica
Franca Valeri
Memmo Carotenuto
Premiera17 februarie 1956 Italia Italia
14 august 1956 Franţa Franța
Durata110 minute
a/n
ȚaraItalia Italia
Franţa Franța
Limba originală italiană
Disponibil în românăsubtitrat
NominalizăriEroare Lua în Modul:Wikidata la linia 760: attempt to compare number with nil 
Prezență online

Bigamul (titlul original: în итальянский язык Il bigamo) este un film de comedie italian, realizat în 1956 de regizorul Luciano Emmer, protagoniști fiind actorii Marcello Mastroianni, Vittorio De Sica, Franca Valeri, Memmo Carotenuto.

Conținut[modificare]

Fișier:Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Mario De Santis (Marcello Mastroianni) este un reprezentant comercial de parfumuri, fermecător cu doamnele. Este căsătorit cu Valeria și este tatăl unui copil de un an. Convocat la secția de poliție, este surprins văzându-se acuzat de bigamie. Este confruntat cu o anumită Isolina Fornaciari cu care s-ar fi căsătorit la Forlimpopoli câțiva ani mai devreme și care spune că îl recunoaște ca fiind el acea persoană. Este însoțită de un avocat și de tatăl ei, o persoană extrem de violentă. Nimeni nu pare să mai creadă în nevinovăția lui Mario și familia lui se comportă agrersiv împotriva sa.

Mario îl cunoaște în închisoare pe Quirino, care îl pune în legătură cu avocatul Principe, numit „tenor al baroului”, care îl sfătuiește pe Mario să se recunoască vinovat sub pretextul uitării și face o ploaderie teatrală care îi convinge pe jurați. Quirino, tocmai ieșit din detenție, începe să caute o persoană cu același nume al lui Mario. Chiar înainte de pronunțarea verdictului, Quirino apare cu celălalt Mario de Santis. Instanța, care recunoscuse nevinovăția lui Mario, acum îl condamnă pentru „auto-calomnie”, în timp ce Isolina este condamnată pentru declarație falsă. După o scurtă ședere în închisoare, Mario se poate alătura familiei sale.

Distribuție[modificare]

Premii[modificare]

Referințe[modificare]


Legături externe[modificare]