46°10′24″N 22°38′29″E (Birtin, Hunedoara) / 46.17333°N 22.64139°E46.17333; 22.64139

Birtin, Hunedoara

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Birtin, Hunedoara
Birtin, Hunedoara se află în România
Birtin, Hunedoara
Birtin, Hunedoara
Birtin, Hunedoara (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°10′24″N 22°38′29″E ({{PAGENAME}}) / 46.17333°N 22.64139°E46.17333; 22.64139
Prima atestare2008

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337502

Prezență online

Birtin este un sat în comuna Vața de Jos din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Istorie[modificare]

Documente de hotărnicie din prima jumătate a secolului al XV-lea îl menționează pe Ștefan de Birtin printre voievozii români. Satul Birtin este atestat documentar în anii 1760–1762, fiind consemnat cu un număr de 42 de familii și existența unui lăcaș de cult.

Biserica satului este situată pe unul dintre dealurile localității. Lăcașul de cult actual este identificat cu cel menționat în documentele istorice, fiind înlocuit în ultimele decenii de o biserică de zid amplasată în apropiere, spre est.[necesită citare]

Inscripția de ctitorie a bisericii era realizată prin cioplire în lemn și amplasată inițial la intrarea de vest, spre naos. Din aceasta s-a păstrat doar fragmentul superior al pragului, care conține următorul text:

FACUTU-S-AU ACEASTA SFANTA BISERICA IN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL, ANUL DOMNULUI 1690, MESETA APRILIE 20 ZILE, POPA LAZAR.

Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, a fost identificată o altă inscripție, din care se mai poate descifra doar data: 27 mai 1692.

Fișier:RO HD Birtin 14.jpg
Biserica de lemn
Fișier:Josephinische Landaufnahme pg135.jpg
Birtin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

În anul 1772, Stan Zugravul, fiul preotului Radu din Rășinari, a realizat registrul împărătesc al tâmplei bisericii din Birtin, inclusiv icoana de hram „Buna Vestire”. Lucrările sunt semnate pe verso, conform practicii sale, unde este menționat faptul că autorul era locuitor al orașului Orăștie, iar protopop era Iosif de la Trestia.[necesită citare]