Biuret
| Biuret | |
| Fișier:Biuret struct.svg | |
| Fișier:Biuret.jpg | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | {{#property:P231}} |
| ChEMBL | {{#property:P592}} |
| PubChem CID | {{#property:P662}} |
| Proprietăți | |
| Viscozitate | dinamică cimenatică |
| NFPA 704 | |
| |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Biuretul (denumit și carbamiluree sau allofanamidă; IUPAC: diamida 2-imidodicarbonică)[1] este un compus organic cu formula chimică [H2NC(O)]2NH. Este un solid alb, solubil în apă caldă. Termenul de biuret se poate referi și la un compus organic ce conține o grupă funcțională -(HN-CO-)2N-; de exemplu, dimetilbiuretul are formula [Me(H)NC(O)]2NH.
Istoric[modificare]
Biuretul a fost preparat și studiat pentru prima oară de către Gustav Heinrich Wiedemann (1826 - 1899) în cadrul lucrării sale de doctorat, care a fost publicată în anul 1847. Descoperirile sale au fost raportate în câteva articole.[2][3][4][5]
Obținere[modificare]
Biuretul poate fi obținut în urma încălzirii ureei la temperatura de 150°C, urmată de recristalizare în apă, dintr-o soluție de hidroxid de sodiu 2%, urmată de încă o recristalizare din apă. Prin încălzire, are loc degajarea unei cantități crescute de amoniac:[6]
În condiții similare, reacția de piroliză a ureei duce la formarea de triuret ((H2N-CO-NH)2CO).[6]
Proprietăți[modificare]
Este implicat în reacția biuretului, pentru identificarea peptidelor (cu excepția dipeptidelor) și proteinelor.
Note[modificare]
- ^ Nomenclature of Organic Chemistry : IUPAC Recommendations and Preferred Names 2013 (Blue Book). Cambridge: The Royal Society of Chemistry. . p. 866. doi:10.1039/9781849733069. ISBN 978-0-85404-182-4.
- ^ Wiedemann, G. (). „Ueber ein neues Zersetzungsproduct des Harnstoffs” [On a new decomposition product of urea]. Annalen der Physik. 150 (5): 67–84. Bibcode:1848AnP...150...67W. doi:10.1002/andp.18491500508.
- ^ Wiedemann, G. (). „Neues Zersetzungsproduct des Harnstoffs” [New decomposition product of urea]. Journal für Praktische Chemie. 42 (3–4): 255–256. doi:10.1002/prac.18470420134. This notice reports that biuret reacts with alkaline copper sulfate to produce a red solution -- the so-called "Biuret test"
- ^ Wiedemann, G. (). „Ueber eine neue, aus dem Harnstoff entstehende Verbindung” [On a new compound arising from urea]. Journal für Praktische Chemie. 43 (5): 271–280. doi:10.1002/prac.18480430133.
- ^ Wiedemann, G. (). „Biuret. Zersetzungsprodukt des Harnstoffs” [Biuret: decomposition product of urea]. Justus Liebig's Annalen der Chemie. 68 (3): 323–326. doi:10.1002/jlac.18480680318.
- ^ a b Meessen, J. H.; Petersen, H. (), „Urea”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a27_333