Camenca
| Camenca | |
| Каменка Kamionka | |
| — Oraș — | |
| Fișier:Camenca 02.jpg | |
Camenca (Transnistria) | |
Camenca se află în Camenca Camenca Camenca (Camenca) | |
| Coordonate: 48°1′51″N 28°41′58″E / 48.03083°N 28.69944°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Teritoriu autonom | UAT din Stînga Nistrului |
| Oraș | Camenca |
| Fondat | Secolul al XVIII-lea |
| Prima atestare documentară | 1608[1][2] |
| Promovat oraș | 14 ianuarie 1995[3] |
| Localități componente | Solnecinoe |
| Guvernare | |
| - Primar | Vladimir Carauș |
| Populație (2014[4]) | |
| - Total | ▼8.871 locuitori |
| Cod poștal | MD-6600 |
| Prezență online | |
| http://www.kamenka-gov.org | |
| Modifică date / text | |
Camenca (în русский язык Каменка, transliterat: Kamenka, în украинский язык Кам'янка, transliterat: Kam'ianka, în польский язык Kamionka)[5], este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Camenca are c. 9 mii de locuitori și este cea mai veche stațiune balneologică din țară.
Geografie[modificare]
Orașul e situat la 48°1′N 28°43′E, în partea stângă a Nistrului, în zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Este centru administrativ al așa-numitului „raion Camenca” creat de autoritățile separatiste transnistrene.
Istorie[modificare]
Eroare Lua în Modul:HistoricalCountries la linia 23: attempt to concatenate a nil value
Localitatea a fost fondată în 1608. În secolul al XVII-lea s-a aflat în voievodatul Bracław din Uniunea statală polono-lituaniană și în proprietatea unui magnat polonez din familia Koniecpolski.[5] În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În acea perioadă, aparținea magistrului Jan Aleksander Koniecpolski. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei, a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, satul a fost inclus în ținutul Olgopol din gubernia Podolia. În 1803 a fost construit un palat în sat.
Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română. Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.
În 2008, în localitate a fost înființată parohia romano-catolică a Sfintei Fecioare Maria a Ajutorului Etern. De asemenea găzduiește și parohia ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului.
Demografie[modificare]
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.371 locuitori, dintre care 3.866 (52.45%) moldoveni (români), 1.892 (25.67%) ucraineni, 1.283 (17.41%) evrei și 261 (3.54%) ruși.[6]
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.323 locuitori, dintre care 5.288 (51.22%) moldoveni (români), 3.476 (33.67%) ucraineni si 1.880 (18.21%) ruși.[7]
Personalități[modificare]
Născuți în Camenca[modificare]
- Nicolae Coval (1904–1970), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945–1946) și prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1946–50)
- Ivan Coval (1920–1980), militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice
- Dmitri Crețul (n. 1933–2008), constructor sovietic și moldovean, Erou al Muncii Socialiste
Au locuit în Camenca[modificare]
- Nicolae Țurcanu (1918–1985), poet și pedagog, fost deținut politic
Galerie de imagini[modificare]
-
Împrejurimile Camencei (1980).
-
Biserică veche din localitate
-
Sanatoriul „Nistru”
-
Piața
-
Autogara
-
Stadionul
-
Nistrul la Camenca
Referințe[modificare]
- ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, p. 123. ISBN 5-362-00842-2
- ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 58. ISBN 978-9975-74-064-7
- ^ „Legea nr. 306 din 07-12-1994 cu privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”. Monitorul Oficial. Chișinău (3-4, art. 40). .
- ^ Госстатслужба ПМР: Социально-экономическое развитие ПМР за 2013 год (окончательные данные)
- ^ a b Kamionka (1) in. Kamieńcze, [w:] Słownik geograficzny Królestwa Polskiego, t. III: Haag – Kępy, Warszawa 1882, s. 780.
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ https://web.archive.org/web/20110819182320/http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Arhivat din original la . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Legături externe[modificare]
- Informații generale la localitati.casata.md
- Pagini care folosesc argumente duplicate în apelarea formatelor
- Pagini cu erori de script
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Pagini cu citări fără titluri
- Pagini cu citări de simple URL-uri
- Orașe din Republica Moldova
- Orașe din Transnistria
- Localități de pe Nistru
- Orașe din Stînga Nistrului
- Pagini cu hărți