Chiasso
| Chiasso | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text |
Chiasso este o comună din districtul Mendrisio, în cantonul Ticino din Elveția.
Fiind cea mai sudică dintre municipalitățile Elveției, Chiasso se află la granița cu Italia, în fața localității Ponte Chiasso (o frazione a orașului Como, Italia). Municipalitatea Chiasso include satele Boffalora, Pedrinate și Seseglio.
În anul 2007, cei trei primari din Chiasso, Vacallo și Morbio Inferiore au decis să se unească într-o singură comună. Noua comună unită, cu o populație de aproximativ 15.300 de persoane pe un teritoriu de 9,2 km², a fost respinsă de populație în noiembrie 2007.
Geografie[modificare]
Chiasso are o suprafață de 5,33 km². Din această suprafață, 1,63 km² (30,6%) sunt folosiți în scopuri agricole, în timp ce 2,65 km² (49,7%) sunt împăduriți. Din restul teritoriului, 1,94 km² (36,4%) sunt reprezentați de așezări (clădiri sau drumuri), 0,02 km² (0,4%) sunt cursuri de apă sau lacuri, iar 0,04 km² (0,8%) reprezintă teren neproductiv.
Din suprafața construită, clădirile industriale au reprezentat 1,7% din suprafața totală, în timp ce locuințele și clădirile au reprezentat 18,4%, iar infrastructura de transport 14,4%. Parcurile, centurile verzi și terenurile de sport au totalizat 1,7%. Din terenul împădurit, 47,5% din suprafața totală a terenului este reprezentată de păduri dese, iar 2,3% este acoperită cu livezi sau grupuri mici de arbori. Din terenul agricol, 7,9% este utilizat pentru cultivarea cerealelor, 4,3% pentru livezi sau viticultură, iar 18,4% este utilizat pentru pășuni alpine. Toate apele din municipalitate sunt ape curgătoare[1].
Municipalitatea se află în districtul Mendrisio, la granița cu Italia. De când Pedrinate a fuzionat cu Chiasso în anul 1976, aceasta este cea mai sudică municipalitate din Elveția.
Trafic[modificare]
Prosperitatea orașului Chiasso este legată în cea mai mare parte de locația sa pe autostrada A2, principala rută către tunelul Saint-Gothard, care conectează versanții sudici ai Alpilor și Italia cu partea de nord a Elveției și cu Germania.
Autostrada elvețiană A2 începe la Chiasso. Adesea apar cozi lungi de trafic pe autostradă în jurul frontierei, unde vehiculele sunt verificate pentru contrabandă.
Istorie[modificare]
Chiasso este menționat pentru prima dată în anul 1140 sub numele de Claso[2].
Chiasso (și Boffalora)[modificare]
Din punct de vedere istoric, Chiasso și Boffalora au fost două sate agricole distincte. Datorită proximității frontierei italiene și a biroului vamal, iar ulterior ca parte a unei rute de acces către tunelul Saint-Gothard, cele două sate s-au unit și s-au dezvoltat.
Istoria și dezvoltarea orașului Chiasso au fost puternic influențate de locația sa unică. În istoria timpurie, în Chiasso a fost construit un castel ca parte a fortificațiilor extinse ale orașului Como. A fost o suburbie a orașului Como până în anul 1416, când a fost încorporată în Balerna și dată în administrare familiei Rusca. Casele din centrul satului erau deținute de familia Albrici și beneficiau de privilegii imperiale. Chiasso devenise o comunitate independentă la un moment dat înainte de anul 1552. În documentele contemporane, este menționat ca Clasio tabernarum (Chiasso al tavernelor), făcând referire la funcția sa de punct de tranzit.
Boffalora este menționată în anul 1536 ca municipalitate și și-a păstrat independența până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Cele două au devenit o singură parohie în anul 1657 sau în 1677.
Biserica din Chiasso a aparținut de Zezio (în Como), de care s-a separat în secolul al XVI-lea. În anul 1888, Boffalora s-a separat de parohie. Chiasso a devenit sediul unui arhispătar în anul 1928. Biserica San Vitale, menționată pentru prima dată în anul 1227, a fost reconstruită în 1934.
În secolul al XV-lea, Chiasso era cunoscut pentru târgul său de cai. Însă piața s-a închis după invazia Confederației Elvețiene și marșul prin Chiasso în timpul Războiului Ligii de la Cambrai, în anul 1510. La sfârșitul secolului al XVI-lea, Chiasso avea o populație mai mică decât alte municipalități din valea Mendrisiotto. Satul a supraviețuit datorită rolului său de oraș de frontieră (oferind depozite și hanuri), alături de veniturile din agricultură și morile de hârtie. În secolul al XIX-lea, fabricile de tutun și mătase s-au mutat în oraș.
Construcția căii ferate, împreună cu veniturile din vamă, au generat o redresare economică și demografică în Chiasso. În anul 1874 s-a deschis linia de cale ferată Lugano-Chiasso, urmată în 1876 de cea care ducea la Como.
În anul 1910 s-a deschis tramvaiul electric din Mendrisio, care făcea legătura între un capăt de linie nordic în Riva San Vitale și localitățile Capolago, Mendrisio, Balerna și Chiasso. Secțiunea liniei din Chiasso s-a închis în anul 1950 și a fost înlocuită de un serviciu de autobuz[3].
Astăzi, o mare parte a orașului este dedicată gării internaționale din Chiasso și serviciilor vamale aferente (deși o parte din responsabilitățile de control la frontieră au fost mutate la Como, în Italia). Există, de asemenea, o zonă vamală considerabilă pentru traficul rutier și pe autostradă (atât pentru vehicule comerciale, cât și necomerciale).
Chiasso oferă, de asemenea, numeroase servicii legate de vamă. O sursă considerabilă de venituri pentru oraș o reprezintă italienii care trec frontiera pentru a cumpăra anumite bunuri mai ieftine în Elveția, în special țigări și benzină. Este, de asemenea, un centru bancar pentru clienții italieni care doresc să își păstreze banii în sistemul bancar elvețian.
Începând cu anul 1950, Chiasso a devenit un centru financiar important și centrul economic al regiunii Mendrisio, fapt care a dus la o creștere rapidă a populației. Cu toate acestea, din anii 1980, populația și locurile de muncă, în special în sectorul serviciilor, s-au mutat în comunitățile învecinate.
Demografie[modificare]
Chiasso are o populație (conform datelor din decembrie 2020) de 7.581 de locuitori[4]. Până în anul 2008, 36,4% din populație era formată din cetățeni străini rezidenți. În perioada 1997–2007, populația a înregistrat o rată de schimbare de −2,8%.
Majoritatea populației (conform datelor din anul 2000) vorbește limba italiană (91,3%); germana este a doua cea mai răspândită limbă (2,5%), iar albaneza este a treia (1,2%). Dintre limbile naționale elvețiene (conform datelor din anul 2000), 196 de persoane vorbesc germana, 71 de persoane vorbesc franceza, 7.048 de persoane vorbesc italiana și 4 persoane vorbesc retoromana. Restul (401 persoane) vorbesc o altă limbă[5].
Evoluția populației este prezentată în graficul de mai jos[2][6]: <timeline> Colors=
id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.8)
ImageSize = width:1140 height:210 PlotArea = height:150 left:100 bottom:50 right:100 Legend = columns:3 left:200 top:40 columnwidth:160 AlignBars = justify DateFormat = x.y Period = from:0 till:9400 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:1900 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:380 start:0 Colors=
id:CH value:green legend:Chiasso id:PE value:rgb(0,0.7,0.3) legend:Pedrinate id:BO value:rgb(0.1,0.55,0.35) legend:Total_pentru_ambele_comune id:TO value:blue legend:Ambele_comune_după_1976
PlotData=
color:yellowgreen width:40 mark:(line,white) align:center bar:1591 from:start till:160 text:"160" color:CH bar:1685 from:start till:315 text:"315" color:CH bar:1769 from:start till:455 text:"455" color:CH bar:1850 from:start till:1265 text:"1,265" color:CH bar:1860 from:start till:1696 text:"1,696" color:BO bar:1870 from:start till:1756 text:"1,756" color:BO bar:1880 from:start till:1956 text:"1,956" color:BO bar:1888 from:start till:2841 text:"2,841" color:BO bar:1900 from:start till:3700 text:"3,700" color:CH bar:1910 from:start till:6249 text:"6,249" color:BO bar:1920 from:start till:5940 text:"5,940" color:BO bar:1930 from:start till:6625 text:"6,625" color:BO bar:1941 from:start till:6134 text:"6,134" color:BO bar:1950 from:start till:5744 text:"5744" color:CH bar:1960 from:start till:7805 text:"7,805" color:BO bar:1970 from:start till:8868 text:"8,868" color:CH bar:1980 from:start till:8583 text:"8,583" color:TO bar:1990 from:start till:8212 text:"8,212" color:TO bar:2000 from:start till:7720 text:"7,720" color:TO bar:2010 from:start till:7737 text:"7,737" color:TO bar:1685 from: 315 till: 475 text:"160" color:PE bar:1850 from:1265 till:1541 text:"276" color:PE bar:1900 from:3700 till:4136 text:"436" color:PE bar:1950 from:5744 till:6237 text:"493" color:PE bar:1970 from:8868 till:9326 text:"458" color:PE
</timeline>
Religie[modificare]
Conform recensământului din anul 2000, 6.235 de persoane (80,8%) erau de confesiune romano-catolică, în timp ce 230 de persoane (3,0%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Există 754 de persoane (aproximativ 9,77% din populație) care aparțin altei biserici (nemenționată în recensământ), iar 501 persoane (aproximativ 6,49% din populație) nu au răspuns la întrebare[5].
Obiective turistice[modificare]
Întregul sat Chiasso este desemnat ca făcând parte din Inventarul siturilor de patrimoniu elvețian[n 1][7].
Personalități[modificare]
- Antonio Soldini(d) (1854 în Chiasso – 1933), sculptor elvețiano-italian
- Serge Brignoni(d) (1903 în Chiasso – 2002), pictor și sculptor elvețian de avangardă
- Marco Grassi(d) (născut în anul 1968 în Chiasso), un fost fotbalist elvețian, a jucat în 309 meciuri de campionat și de 31 de ori pentru echipa națională de fotbal a Elveției
Note[modificare]
- ^ Inventarul Federal al Siturilor Patrimoniale (ISOS) face parte dintr-un Ordin din 1981 al Consiliului Federal elvețian, care pune în aplicare Legea Federală privind Protecția Naturii și a Patrimoniului Cultural.
Referințe[modificare]
- ^ „Dati di riepilogo: Territorio e ambiente (Date de sinteză: Teritoriu și mediu)” (în italiano). Ufficio di statistica del Cantone Ticino. . Accesat în .
- ^ a b Bianchi, Stefania (). „Chiasso” (în français, Deutsch, și italiano). Dictionnaire historique de la Suisse. Accesat în .
- ^ Ehrbar, Jürg (). „Tramvie Mendrisiensi (TEM) (Tramvaiele din Mendrisio (TEM))” (în Deutsch). Eingestellte Bahnen. Accesat în .
- ^ „Ständige Wohnbevölkerung nach institutionellen Gliederungen, Staatsangehörigkeit (Kategorie), Geschlecht und Alter (Populația rezidentă permanentă după diviziuni instituționale, cetățenie, sex și vârstă)” (în Deutsch). Bundesamt für Statistik (BFS). . Accesat în .
- ^ a b „Dati di riepilogo: Popolazione (Date de sinteză: Populație)” (în italiano). Ufficio di statistica del Cantone Ticino. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „40.4 - 1850-2000 (Recensământul federal 1850-2000)” (în Deutsch). Bundesamt für Statistik (BFS). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „KGS-Inventar, Süsswasserfische und Krebse (Inventarul bunurilor culturale, pești de apă dulce și raci)” (PDF) (în Deutsch). Bundesamt für Bevölkerungsschutz (BABS). . Arhivat din original în . Accesat în .
Vezi și[modificare]
Legături externe[modificare]
Materiale media legate de Chiasso la Wikimedia Commons- „Comune di Chiasso (Comuna Chiasso)” (în italiano). Sito ufficiale del Comune di Chiasso. Accesat în .
- Bianchi, Stefania (). „Chiasso” (în français, Deutsch, și italiano). Dictionnaire historique de la Suisse. Accesat în .
