Claudia Cobizev
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 20 martie 1905 |
| Activitate | |
| Premii | Ordinul Insigna de Onoare (1949), Ordinul Drapelul Roșu de muncă (1957),
Om Emerit al Artei din RSSM (1960), Artist plastic al Poporului din RSSM (1965) Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968) |
| Modifică date / text | |
Claudia Cobizev (n. 20 martie 1905, Chișinău – d. 28 aprilie 1995, Chișinău) a fost o sculptoriță importantă din din Republica Moldova.[1], considerată una dintre personalitățile marcante ale artei plastice moldovenești din secolul XX. A lucrat în special în sculptură monumentală și portret, realizând numeroase busturi ale unor personalități ale culturii și istoriei.
Biografie[modificare]
Claudia Cobizev s-a născut la data de 20 martie 1905 în municipiul Chișinău. Își petrece copilăria în s. Sadova, de lângă Călărași. A făcut studii de sculptură la Școala de arte plastice din Chișinău, în atelierul lui Alexandru Plămădeală (1926-1931),[2] apoi la Academia Regală de arte frumoase din Bruxelles, în atelierul lui V. Rousseau și Rimbaud din Bruxelles, secția de sculptură monumental-decorativă (1931-1934). De la Bruxelles se transferă la București unde-și continuă studiile la Academia de arte frumoase, la profesorul Cornel Medrea (1934-1936). În 1940 revine la Chișinău. Este aleasă președinte al Comitetului de organizare a Uniunii Artiștilor Plastice din republica.[3] A lucrat profesoară la Școala de Arte Plastice din Chișinău (1945-1952).[1] Împreună cu alți plasticieni basarabeni (Moisei Gamburd ș. a.), a lucrat la amenajarea pavilionului RSS Moldovenești la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale (EREN) din Moscova, pentru care a executat reliefurile ușii, lucrare intitulată „Belșug” (rus. Изобилие). În timpul războiului sovieto-german Claudia Cobizev s-a aflat pe teritoriul Basarabiei, a primit comenzi de la Primăria Chișinău de executare a unor lucrări la reconstrucția clădirilor din oraș. În afară de aceasta, sculptorița a luat parte la „lucrările de amenajări și transformări la Cimitirul Eroilor”, efectuate sub conducerea Primăriei Chișinău. În 1943, Claudia Cobizev s-a angajat să sculpteze pentru Palatul Culturii (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”) șase basoreliefuri intitulate „Teatru”, „Știință și Cultură”, „Proză și Poezie”, „Arhitectură și Sculptură”, „Dans”, „Muzică și Pictură”.
În iulie 1944, Claudia Cobizev a părăsit Chișinăul, stabilindu-se cu traiul la Craiova. A început să colaboreze cu Secția de Propagandă și Agitație a Comitetului Regional Oltenia al Partidului Comunist Român (în continuare, PCR). Ca pictoriță, s-a ocupat de prezentarea artistică a concertului al cărui program conținea „Uvertura solemnă 1812” de P. I. Ceaikovski, organizat în anul 1945, la Craiova (F. R–3137, inv. 1, d. 15, f. 3–4). [4]
După al Doilea Război Mondial, Claudia Cobizev s-a conformat constrângerilor ideologice ale partidului–stat, a adoptat „metoda” realismului socialist în artă, executând lucrări în baza comenzii de stat și completând an de an rândurile participanților la expoziții republicane și unionale, organizate în cinstea unor jubilee, evenimente și sărbători oficiale. Printre lucrările executate de Claudia Cobizev în primii ani postbelici iese în evidență prin calitățile artistice remarcabile, notorietatea de care s-a bucurat atât în republică cât și peste hotarele Moldovei Sovietice și prin încărcătura simbolică ce i-a fost conferită sculptura în lemn „Cap de moldoveancă”. Aceasta a fost apreciată în perioada sovietică drept expresia sintetică a „femeii moldovence” și chiar a „poporului moldovenesc”.[5]
Claudia Cobizev a decedat la 28 aprilie 1995 și este înmormântată la Cimitirul Central din Chișinău.[6]
Premii și dictincții[modificare]
Pentru activitatea sa artistică, i s-au conferit titlurile de Om Emerit al Artei din RSSM (1960) și de Artist Plastic al Poporului din RSSM (1965), fiind laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968). A fost decorat cu Ordinul „Insigna de Onoare” (1949) și cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă” (1957).[1]
Expoziții[modificare]
Expoziții personale în Republică[modificare]
- 1975 - Sculptură, Chișinău
- 1995 - „C. Cobizev - 90 de ani”, Chișinău
Expoziții colective în Republică[modificare]
În perioada 1964-1985 participă la expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova și de alte instituții de artă și cultură.
Expoziții ale artiștilor plastici din Moldova în străinătate[modificare]
- 1948 - „Femeia, viața și năzuințele sale”, Paris, Franța
- 1970 - Moscova, Federația Rusă
- 1972 - Moscova, Federația Rusă
- 1975 - Moscova, Federația Rusă
- 1976 - „Slavă muncii”, Moscova, Federația Rusă
- 1982 - Sculptură, Ulan-Bator, Mongolia
- 1983 - „Pământ și oameni”, Moscova, Federația Rusă
- 1987 - Sofia, Bulgaria
- 2009 - „Bessarabia Moia”, galeria Artmark, București
Lucrări[modificare]
- Ana-Maria (1937), gips patinat
- Portret de tânără femeie (1939)
- Cap de moldoveancă (1947), lemn, 40x22x28
- Portretum mamei (1966), lemn
- Tăietor de lemne din Rucăr (1961), gips, 62x72x36
- Țăranca din Câmpulung (1962), metal, 64x60x30
- Găgăuza /Fata din Ciadâr-Lunga (1962), metal, 58x39x36
- Argata (1962), bronz, 29x16x27
- Student (1965), metal, 40x34x25
- Relief decorativ „Recolta” (1971), aramă, 88x84
- Aurica (1977), aramă, 56x30x32
- Compoziție sculpturală „Femeile din Tatarbunar” (din 3 piese), 1980, metal, 1) 58x26x17; 2) 54x20x20; 3) 60x32x18
- Stăpâna gliei (1981), metal, 83x22x21
Note[modificare]
- ^ a b c Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 73. ISBN 9975-905-42-0.
- ^ Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.196
- ^ Calendar Național 2005. . p. 88.
- ^ Agenția Națională a Arhivelor. „arhiva.gov.md”. Claudia Cobizev, ilustră discipolă a lui Alexandru Plămădeală – 120 de la naştere. Accesat în .
- ^ „Claudia Cobizev, ilustră discipolă a lui Alexandru Plămădeală – 120 de la naştere”. arhiva.gov.md. Accesat în .
- ^ „Claudia Cobizev”. Galeria virtuală a artei contemporane din Republica Moldova. Accesat în .
Bibliografie[modificare]
- Literatura și arta Moldovei: Enciclopedie, Vol. 1. Chișinău: Redacția peincipala a Enciclopediei Sovietice Moldovenești. .
- Bobernaga, Sofia (). Chișinău: Enciclopedie. Museum.
- Colesnic, Iurie (). Chișinăul din amintire. p. 283.
- Colesnic, Iurie (). Moldoveanca, nr.4. p. 12.
- Marian, Ana (). Science and education: new approaches and perspectives. Chișinău: CEP UPSC.
- Gazeta de Chișinău, 20 martie. .
- Бобернага, Клавдия (). Клавдия Кобизева. Москва: Советский художник.
- Тома, Людмила (). Клавдия Кобизева. Кишинев.
- Чезза, Лев (). Клавдия Семеновна Кобизева. Кишинев: Картя Молдовеняскэ.Кишинев, 1959.
Legături externe[modificare]
- Articole cu suport bibliografic necorespunzător din martie 2018
- Articole biografice fără fotografii
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1905
- Decese în 1995
- Români pe mărci poștale din Republica Moldova
- Sculptorițe
- Oameni din Chișinău
- Decese în Chișinău
- Nașteri pe 20 martie
- Femei din Chișinău
- Sculptori moldoveni
- Decese pe 28 aprilie