Constantin Mandicevschi

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Constantin Mandicevschi
Date personale
Activitate
Activitatea literară
Opere semnificativeCântă cucu-n Bucovina
Note

Constantin Mandicevschi (în germană Konstantin Mandyczewski, în ucraineană Костянтин Васильович Мандичевський; n. 24 mai 1859, Bahrinești, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – d. 14 decembrie 1933, Cernăuți, Regatul României) a fost un poet, profesor și bibliotecar român, activ în Bucovina în perioada austro-ungară și interbelică. Este cunoscut deoarece a fost autorul versurilor melodiei Cântă cucu-n Bucovina.

Biografie și activitate[modificare]

Constantin Mandicevschi s-a născut în familia preotului ortodox Vasile Mandicevschi și a învățătoarei Veronica Popovici.[1][2] A urmat cursurile liceului superior din Cernăuți, apoi a studiat la Universitatea din Cernăuți și la Universitatea din Viena.

Între 1884 și 1893 a fost profesor la Gimnaziul din Suceava. După întoarcerea la Cernăuți, a fost director al Școlii Superioare Ortodoxe între 1893 și 1918.[3] Din funcția sa de director, el a reușit să introducă, cu succes, limba română ca materie obligatorie de studiu în școala respectivă.[4]

În 1904, cu ocazia manifestărilor jubiliare dedicate împlinirii a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, a compus, la cererea lui Spiru Haret, pe baza unor motive muzicale folclorice, textul cântecului patriotic „Cântă cucu-n Bucovina” (germană Der Kuckuck singt in der Bukowina).[5]

După unirea Bucovinei cu România, Mandicevschi a fost numit inspector, iar ulterior director general al școlilor din regiune. Între 1922 și 1930, a fost director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți. În 1924, a fost desemnat vicepreședinte al nou-înființatei Asociații a Bibliotecarilor din România.

A publicat articole despre problemele biblioteconomiei în Bucovina, precum și o lucrare despre influențele geografice asupra dezvoltării culturale în Orientul Antic (1885).[6] În anul 1920, a organizat la Cernăuți o expoziție de artă dedicată artei românești contemporane.

În ultimii ani de viață, s-a dedicat cercetării operei muzicale a fratelui său, Eusebius Mandyczewski, realizând o bibliografie a lucrărilor acestuia, însoțită de o schiță biografică.

Constantin Mandicevschi a decedat la 14 decembrie, 1933, în Cernăuți.[7] Un muzeu din Bahrinești îi poartă numele.[8]

Viață personală[modificare]

A fost căsătorit cu Claudine von Brzorád.[9]

Frații săi au fost muzicologul Eusebius Mandyczewski, avocatul Erast Mandicevschi, Maria Mandicevschi, Ecaterina Mandicevschi și compozitorul și dirijorul Gheorghe Mandicevschi.

Lucrări[modificare]

  • Lucrare despre dezvoltarea culturală în Orientul Antic, 1885.
  • Arhivele Bibliotecii Universitare din Cernăuți (perioada 1922–1930).
  • Studii despre activitatea educațională și culturală în Bucovina interbelică.

Note[modificare]