Constantin Mandicevschi
| Constantin Mandicevschi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Activitate | |
| Activitatea literară | |
| Opere semnificative | Cântă cucu-n Bucovina |
Influențe | |
| Note | |
| Modifică date / text | |
Constantin Mandicevschi (în germană Konstantin Mandyczewski, în ucraineană Костянтин Васильович Мандичевський; n. 24 mai 1859, Bahrinești, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – d. 14 decembrie 1933, Cernăuți, Regatul României) a fost un poet, profesor și bibliotecar român, activ în Bucovina în perioada austro-ungară și interbelică. Este cunoscut deoarece a fost autorul versurilor melodiei Cântă cucu-n Bucovina.
Biografie și activitate[modificare]
Constantin Mandicevschi s-a născut în familia preotului ortodox Vasile Mandicevschi și a învățătoarei Veronica Popovici.[1][2] A urmat cursurile liceului superior din Cernăuți, apoi a studiat la Universitatea din Cernăuți și la Universitatea din Viena.
Între 1884 și 1893 a fost profesor la Gimnaziul din Suceava. După întoarcerea la Cernăuți, a fost director al Școlii Superioare Ortodoxe între 1893 și 1918.[3] Din funcția sa de director, el a reușit să introducă, cu succes, limba română ca materie obligatorie de studiu în școala respectivă.[4]
În 1904, cu ocazia manifestărilor jubiliare dedicate împlinirii a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, a compus, la cererea lui Spiru Haret, pe baza unor motive muzicale folclorice, textul cântecului patriotic „Cântă cucu-n Bucovina” (germană Der Kuckuck singt in der Bukowina).[5]
După unirea Bucovinei cu România, Mandicevschi a fost numit inspector, iar ulterior director general al școlilor din regiune. Între 1922 și 1930, a fost director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți. În 1924, a fost desemnat vicepreședinte al nou-înființatei Asociații a Bibliotecarilor din România.
A publicat articole despre problemele biblioteconomiei în Bucovina, precum și o lucrare despre influențele geografice asupra dezvoltării culturale în Orientul Antic (1885).[6] În anul 1920, a organizat la Cernăuți o expoziție de artă dedicată artei românești contemporane.
În ultimii ani de viață, s-a dedicat cercetării operei muzicale a fratelui său, Eusebius Mandyczewski, realizând o bibliografie a lucrărilor acestuia, însoțită de o schiță biografică.
Constantin Mandicevschi a decedat la 14 decembrie, 1933, în Cernăuți.[7] Un muzeu din Bahrinești îi poartă numele.[8]
Viață personală[modificare]
A fost căsătorit cu Claudine von Brzorád.[9]
Frații săi au fost muzicologul Eusebius Mandyczewski, avocatul Erast Mandicevschi, Maria Mandicevschi, Ecaterina Mandicevschi și compozitorul și dirijorul Gheorghe Mandicevschi.
Lucrări[modificare]
- Lucrare despre dezvoltarea culturală în Orientul Antic, 1885.
- Arhivele Bibliotecii Universitare din Cernăuți (perioada 1922–1930).
- Studii despre activitatea educațională și culturală în Bucovina interbelică.
Note[modificare]
- ^ https://nordulbucovinei.blogspot.com/2017/07/constantin-mandicevschi-autorul.html
- ^ https://www.icr.ro/uploads/files/glasul-bucovinei-2017-nr-1.pdf
- ^ https://www.crainou.ro/2019/08/29/constantin-mandicevschi-si-directoratele-sale-din-timpul-austriei-si-regatului-romaniei-i/
- ^ https://ea.md/cine-este-autorul-legendarei-melodii-canta-cucu-n-bucovina-video/
- ^ https://www.monitorulsv.ro/Vrednici-de-Bucovina/2013-03-07/Constantin-MANDICEVSCHI
- ^ https://www.biographien.ac.at/oebl/oebl_M/Mandyczewski_Konstantin_1859_1933.xml
- ^ https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/08/25/cine-a-auzit-de-constantin-mandicevschi-autorul-versurilor-celebrului-cantec-canta-cucu-n-bucovina/
- ^ https://www.facebook.com/share/14DcoPmbLDF/
- ^ https://www.opredcich.cz/Brzorad.htm#_Toc99282916
- Articole biografice fără fotografii
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1859
- Nașteri pe 24 mai
- Decese în 1933
- Decese pe 14 decembrie
- Români din Austro-Ungaria
- Români bucovineni
- Profesori de liceu români
- Directori de licee din România
- Bibliotecari români
- Poeți români din secolul al XIX-lea
- Poeți români din secolul al XX-lea
- Decese în Cernăuți
- Absolvenți ai Universității din Cernăuți
- Absolvenți ai Universității din Viena
- Militanți ai românismului