DN73
| DN73 | |
| Fișier:RO AG DN73 Rucar Bran 1.jpg DN73 între Rucăr și Bran | |
| Localizare | |
|---|---|
| E574 | |
| Lungime totală | 133 km |
| Județe traversate | Argeș, Brașov |
| Orașe | AG: Pitești, Mioveni, Câmpulung BV: Zărnești, Râșnov, Brașov |
| Comune traversate | AG: Mărăcineni, Stâlpeni, Mihăești, Schitu Golești, Valea Mare-Pravăț, Dragoslavele, Rucăr, Dâmbovicioara BV: Fundata, Moieciu, Bran, Cristian |
| Capătul de sud | Pitești |
| Intersecții | Fișier:RO Roadsign 7.svg DN7 la Pitești Fișier:RO Roadsign 73D.svg DN73D la Argeșelu Fișier:ROU DN73E.svg DN73E lângă Mioveni Fișier:RO Roadsign 73C.svg DN73C la Schitu Golești Fișier:RO Roadsign 72A.svg DN72A la Valea Mare-Pravăț DN73F la Moieciu Fișier:A3-RO.svg A3 la Râșnov Fișier:RO Roadsign 73A.svg DN73A la Râșnov Fișier:RO Roadsign 1E.svg DN1E la Râșnov Fișier:RO Roadsign 73B.svg DN73B la Cristian Fișier:DN73G-RO.png DN73G la Cristian  DN1 la Brașov |
| Capătul de nord | Brașov |
Modifică text  | |
DN73 este un drum național care leagă Municipiul Brașov de Municipiul Pitești și are o lungime totală de 133 de kilometri.
Traseu[modificare]
Traseul propriu-zis al DN73 pornește din estul Municipiului Pitești și se încheie la intrarea în cartierul brașovean Bartolomeu.
După un scurt parcurs pe un relief puțin accidentat, urmează un relief din ce în ce mai accidentat, cu multe serpentine, ajungând, la Fundata, la altitudini de peste 1000 de metri.
De la nord la sud traseul drumului DN73 este următorul: Brașov - Râșnov - Bran - Rucăr - Câmpulung - Pitești.
Intersecții importante[modificare]
La Brașov se intersectează cu DN1, și se leagă de DN11 și DN13, la Râșnov se intersectează cu DN73A, A3 și DN1E, la Câmpulung se intersectează cu DN73C, iar la Pitești are legătură cu Autostrada A1, cu Drumul Transfăgărășan DN7C, cu DN7 și DN65
Ramnificații minore[modificare]
DN73B - Ghimbav - Cristian
DN73E - Centura Mioveni Sud
DN73F - Moieciu de Jos - Moieciu de Sus
DN73G - Autostrada A3 (România) - Cristian
Alte detalii[modificare]
Face parte din drumul european E574, care are traseul: Craiova - Pitești - Brașov - Sfântu Gheorghe - Onești - Bacău.
Monumente istorice și de arhitectură, muzee și memoriale[modificare]
- Mănăstirea Vieroși, Argeș
- Câmpulung
- Muzeul Orășenesc
- Muzeul de etnografie și artă populară, aflat pe strada Republicii, la numărul 7, este găzduit de una dintre cele mai vechi case din oraș, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească.
- Muzeul de istorie și artă plastică
- Bulevardul „Pardon”
- Monumentul lui Negru Vodă
- Valea Mare-Pravăț
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial de la Fundata
- Bran
- Castelul Bran
- Capela Reginei Maria a României[1], Stella Maris, de la Bran (copie a Capelei de la Balcic)
- Monumentul savantului Sextil Pușcariu
- Cetatea Râșnov
Alte zone de interes turistic și monumente ale naturii[modificare]
- Culoarul Bran—Rucăr—Dragoslavele
- Șirnea
- „Iarna la Șirnea” și concursul național de schi fond „Cupa Șirnea”
- „Memorial Frunteș” - la sfârșitul lunii ianuarie
- „Ziua Olimpică” - 23 iunie
- „Noaptea de Sânziene” - 24 iunie
- „Măsura laptelui” și întâlnirea fiilor satului - sfârșitul lunii iunie
- „Focul lui Sumedru” - 25 octombrie
- Bran
- Măsuratul laptelui (sfârșitul lui iunie - începutul lui iulie)[2], la care se adaugă alte evenimente specifice: parada portului popular, concursuri de atelaje, tracțiune de greutăți, tăiere de bușteni, foc de tabără și multe altele pe fundalul unei serbări câmpenești.
Bibliografie[modificare]
- ADAC Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V. München, 1993
- Harta rutieră, Indexul localităților, România, Romania, Rumänien, Roumanie,1:700.000, Szarvas.Kárpátia, 2007
- Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice. Anexa A. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000
Note[modificare]
- ^ Stella Maris (Capela Reginei Maria este o copie a Capelei Stella Maris de la Balcic); a fost construită la Bran de Prințesa Ileana, pentru a adăposti vasul conținând inima Reginei Maria, adusă în România de la Balcic, după ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, în 1940, în urma Tratatului de la Craiova.
- ^ „Măsuratul laptelui la Bran”. Arhivat din original la . Accesat în .
