Gomphales

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Gomphales
Fișier:Clavariadelphus unicolor (Berk. & Ravenel) Corner 409352.jpg
Clavariadelphus unicolor
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungus
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Subclasă: Phallomycetidae
Ordin: Gomphales
Jülich (1982)
Diversitate
1 familie

Gomphales (Walter Jülich, 1982) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Phallomycetidae[1] este un ordin de ciuperci care cuprinde în momentul de față (2019) doar o singură familie cu 17 genuri și aproximativ 300 de specii global.

Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (Q35497⁠(d) γομφος=cui, știft, țăruș).[2]

Taxonomie[modificare]

Ordinul a fost determinat de micologul german Walter Jülich, de verificat în volumul 85 al jurnalului micologic Bibliotheca Mycologica din 1981 și este valabil până în prezent (2019).[3]

Dar, de atunci, s-a schimbat mult.

  • Genul Beenakia, a fost rânduit originar în familia Clavariadelphaceae,[4] iar aceasta a fost transferată între timp la cea a Gomphaceaelor.[5][6]
  • Familia Lentariaceae a fost și ea desființată și speciile alăturate familiei Gomphaceae.[7][8]
  • Conform comitetelor de nomenclatură Index Fungorum și Mycobank s-a întâmplat același lucru cu familia Gautieriaceae.[9][10]

Astfel a rămas doar o singură familie, anume Gomphaceae, cuprinzând 17 genuri.

Morfologie[modificare]

În sfârșit, mai este de menționat, că unele sau toate familiile aparținând astăzi Gomphales, pe vremuri au fost uneori incluse în ordinul Phallales (și invers). Într-adevăr, studii filogenetice ADN arată o bază comună a ciupercilor din ordinele Gomphales, Phallales și Geastrales.[11]

Specii în ordinul Gomphales[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Mycobank
  2. ^ Valentin Christian Friedrich Rost: „Griechisch-Deutsches Wörterbuch für den Schulgebrauch”, vol. 1, Editura Henning’sche Buchhandlung, Erfurt și Gotha, 1829, p. 232
  3. ^ W. Jülich: „Gomphales”, în: „Bibliotheca Mycologica”, vol. 85, 1981, p. 348
  4. ^ „Atlas of Living Australia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Myconank 1, Beenakia
  6. ^ Myconank 2, Clavariadelphaceae
  7. ^ NCBI
  8. ^ L. Watson & M. J. Dallwitz: „The families of mushrooms and toadstools represented in Britain and Ireland”, 5 august 2019 [1]
  9. ^ Index Fungorum, Gautieria
  10. ^ Mycobank, Gautieria
  11. ^ „Zeitschrift für Mykologie, vol. 71, nr. 1, 2005, p. 13”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibiliografie[modificare]

  • Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
  • Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, ISBN 3-405-12116-7</ref>
  • Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1</ref>
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2

Legături externe[modificare]