Internet Archive

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Internet Archive
[[Fișier:|250px|alt=]]

Internet Archive (Ro: Arhiva Internetului) este o organizație americană non-profit fondată în 1996 de Brewster Kahle care gestionează un site de bibliotecă digitală, archive.org.[1][2][3] Acesta oferă acces gratuit la materiale digitalizate, precum site-uri web, aplicații software, muzică, materiale audiovizuale și tipărite. Arhiva susține, de asemenea, un internet liber și deschis. Misiunea sa este aceea de a oferi „acces universal la toate cunoștințele”.[4]

Arhiva Internetului permite publicului larg să încarce și să descarce materiale digitale în clusterul său de date, dar cea mai mare parte a datelor sale este colectată automat de către roboții săi de căutare web, care lucrează pentru a păstra cât mai mult posibil din web-ul public. Arhiva sa web, Wayback Machine, conține peste 1 trilion de capturi web.[5] Arhiva supraveghează, de asemenea, numeroase proiecte de digitalizare a cărților, reprezentând unul dintre cele mai mari eforturi de digitalizare a cărților din lume. [6]

Istoric[modificare]

Brewster Kahle a fondat Arhiva în mai 1996, aproximativ în aceeași perioadă în care a înființat compania de crawling web cu scop lucrativ, Alexa Internet.[7][8] Cea mai veche pagină web arhivată pe site, pagina de descărcare pentru Internet Explorer, a fost salvată pe 10 mai 1996, la 14:42 UTC (7:42 am PDT).[9] Până în octombrie acelui an, Arhiva Internetului începuse să arhiveze și să păstreze World Wide Web-ul în cantități mari.[10] Conținutul arhivat a devenit mai ușor accesibil publicului larg în 2001, prin intermediul Wayback Machine.

La sfârșitul anului 1999, Arhiva și-a extins colecțiile dincolo de arhiva web, începând cu Arhivele Prelinger. Acum, Arhiva Internetului include texte, audio, videoclipuri și software. Aceasta găzduiește o serie de alte proiecte: Arhiva de Imagini NASA, serviciul de crawling contractual Archive-It și site-ul Open Library, care conține catalogul de bibliotecă editabil prin wiki și informații despre cărți. La scurt timp după aceea, Arhiva a început să lucreze pentru a oferi servicii specializate legate de nevoile de acces la informații ale persoanelor cu dificultăți de citire a materialelor tipărite; cărțile accesibile publicului au fost puse la dispoziție într-un format protejat de Sistem Digital Accesibil de Informații (DAISY).

În august 2012, Arhiva a început să adauge BitTorrent la opțiunile sale de descărcare a fișierelor.[11]

Note[modificare]

  1. ^ „About the Archive”. Internet Archive. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „archive.org WHOIS, DNS, & Domain Info – DomainTools”. WHOIS. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Streitfeld, David (). „The Dream Was Universal Access to Knowledge. The Result Was a Fiasco”. The New York Times. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în . In the pandemic emergency, Brewster Kahle's Internet Archive freely lent out digital scans of its library. Publishers sued. Owning a book means something different now. 
  4. ^ „About IA”. Internet Archive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Hadas Gold. „Inside the old church where one trillion webpages are being saved”. CNN business. Accesat în 17 decembrie 2025.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  6. ^ Abbie Grotke. „Web Archiving at the Library of Congress”. Web archive. Arhivat din original în 2013-12-15. Accesat în 17 decembrie 2025.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  7. ^ „Web Archiving – Between Past, Present, and Future”. Wiley. Accesat în . 
  8. ^ „Web Archiving – Between Past, Present, and Future”. Wiley. Arhivat din original în . Accesat în . 
  9. ^ „What is the oldest page on the Wayback Machine?”. Internet Archive. Accesat în . 
  10. ^ Rob Pegoraro. „In case you missed it: The Internet Archive turns 25”. USA Today. Accesat în . 
  11. ^ Neil McAllister. „Internet Archive serves up 1.4 million BitTorrent downloads”. The register. Accesat în .