Limbi celtice insulare
Limbile celtice insulare sunt un grup de limbi celtice derivate din limba protoceltică,[2] parte a limbilor indo-europene,[3] originare din Marea Britanie și Irlanda precum și Insulele Britanice în general, spre deosebire de limbile celtice continentale, provenite din Europa continentală și peninsula Anatolia (i.e. Turcia de astăzi). Limbile celtice insulare sunt: irlandeza (Gaeilge sau Irish Gaelic) vorbită în Republica Irlanda și Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit), scoțiana (Gàidhlig sau Scottish Gaelic) vorbită în Scoția, galeza (Cymraeg sau Welsh) vorbită în Țara Galilor, cornica (Kernewek sau Cornish) vorbită în Cornwall sau limba manx (Manx sau Manx Gaelic)[4] vorbită în Insula Man.[5]
Clasificare[modificare]
limba irlandeză
limba scoțiană
limba manx
limba bretonă (limbă celtică continentală)
limba galeză
limba cornică
Limbile celtice insulare se împart în două branșe sau categorii, mai precis:
- Limbi goidelice (Goidelic languages, Gaelic languages sau Q-Celtic, care își au originea în Irlanda): limba irlandeză veche, irlandeza, scoțiana și limba manx[6]
- Limbi britonice (Brittonic sau Brythonic languages sau P-Celtic), descendentele moderne ale limbii britonice: limba cumbrică (vorbită în Evul Mediu Timpuriu în regiunea Yr Hen Ogledd, care în ziua de astăzi se află între nordul Angliei și sudul Scoției), galeza și cornica (la care se mai adaugă și limba bretonă continentală din Bretania, Franța)[7]
Toate limbile goidelice sunt derivate din irlandeza veche.[8]
Numărul de vorbitori nativi[modificare]
Numărul de vorbitori nativi ai acestor limbi insulare celtice este unul relativ redus (în mare parte din punct de vedere istoric dată fiind dominația lingvistică a limbii engleze în arhipelagul britanic de-a lungul secolelor). Limba galeză este vorbită de 538.300 vorbitori nativi, conform unui recensământ din 2021 (sau 17,8% din populația Țării Galilor).[9] Limba scoțiană este vorbită pe tot mapamondul de un număr estimativ total de circa 88.000 de vorbitori nativi.[10] Global, limba galeză este vorbită de circa 720.000 vorbitori nativi. Limba cornică este vorbită la nivel global de circa 3.000 de vorbitori nativi, astfel fiind a doua cea mai puțin vorbită limbă celtică insulară.[11] Cea mai vorbită limbă celtică insulară la nivel global este irlandeza cu aproximativ două milioane de vorbitori nativi.[12] Cea mai puțin vorbită limbă celtică insulară este limba manx, cu circa 1.823 vorbitori nativi în total în lume.[13]
Influența asupra limbii engleze[modificare]
Limbile insulare celtice au avut o influență semnificativă de-a lungul timpului asupra limbii engleze, mai ales la nivel gramatical (mai precis la nivel de substrat) și în ceea ce privește fonologia dar și la un anumit nivel lexical.[14][15][16][17] Anumite nume proprii care semnifică locații în Britania sunt de origine celtică în limba engleză, e.g. Avon (râu), Kent, York sau alte nume de locații care includ Pen (hill, adică deal) sau Bryn.
Galerie[modificare]
-
Hartă veche care ilustrează arealul lingvistic a limbilor celtice insulare din Insulele Britanice
-
Limbile celtice în Regatul Unit în 1896
-
Această hartă dinamică prezintă evoluția istorică a limbilor celtice din Europa din anii 900 î.Hr. până în 2000 d.Hr., de la proto-celtică până la limbile celtice moderne. Tartesiana și lusitana sunt ambele incluse, dar uneori nu sunt considerate limbi celtice.
-
Limbile celtice insulare în 1700
-
Hartă care arată distribuția limbilor celtice insulare în Insulele Britanice
-
Hartă care arată aria lingvistică maximă a limbii irlandeze vechi în Insulele Britanice (extinderea teritorială este marcată cu roșu)
-
Arealul lingvistic al limbilor celtice este reprezentat de teritoriul națiunilor celtice din nord-vestul Europei, în special cele din Insulele Britanice
-
Diagramă a limbilor vorbite în Insulele Britanice, incluzând limbile insulare celtice de asemenea
-
Hartă înfățișând comunitățile de britani din Europa de Vest în secolul al VI-lea d.Hr. (precum și migrația acestora din nordul peninsulei iberice sau Iberia)
-
Arborele lingvistic al familiei limbilor celtice, incluzând limbile celtice insulare (cu verde sunt marcate limbile care sunt încă vorbite iar cu roșu cele cărora vorbitorii nativi le-au dispărut, fiind astfel considerate „limbi moarte”)
Vezi și[modificare]
- Gaeltacht
- Celtistică
- Celți
- Națiunile celte
- Limbile Regatului Unit
- Limba galațiană
- Limba galică
- Brittonicisms in English pe versiunea de Wikipedia în limba engleză
- Celtic language decline in England pe versiunea de Wikipedia în limba engleză
Legături externe[modificare]
- en 10 - The History of the Celtic Languages in Britain and Ireland pe website-ul Universității Cambridge
Note[modificare]
- ^ „Crown Dependencies”. Royal.uk. Accesat în .
- ^ „Celtic Languages”. Study.com. Accesat în .
- ^ David Greene. „Celtic languages”. Encyclopædia Britannica online. Accesat în .
- ^ „Library Research Guide for Celtic Languages and Literatures”. Universitatea Harvard. Accesat în .
- ^ „About Celtic languages”. Celtiadur. Accesat în .
- ^ „Goidelic languages”. Encyclopædia Britannica online. Accesat în .
- ^ „Brythonic languages”. Encyclopædia Britannica online. .
- ^ „Celtic Language Family”. College of Social & Behavioral Sciences, University of Arizona. Accesat în .
- ^ „Welsh (Cymraeg)”. Omniglot.com. Accesat în .
- ^ „Scottish Gaelic language”. Omniglot.com. Accesat în .
- ^ „Cornish (Kernewek)”. Omniglot.com. Accesat în .
- ^ „Irish (Gaeilge)”. Accesat în .
- ^ „Manx language”. Omniglot.com. Accesat în .
- ^ Simon Roper (). „Celtic influence on English”. YouTube. Accesat în .
- ^ „Celtic and the History of the English Language”. Arrant Pedantry. . Accesat în .
- ^ Colin Gorrie (). „The Celtic roots of English”. Dead Language Society. Accesat în .
- ^ Markku Filppula, Juhani Klemola (). „Special issue on Re-evaluating the Celtic hypothesis”. Cambridge University Press. Cambridge University Press. Accesat în .