Marcu Beza

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Marcu Beza
Date personale
Activitate
Fișier:Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Marcu Beza (n.  ?) a fost un scriitor, critic literar, eseist, folclorist și diplomat român, de origine aromână , membru corespondent al Academiei Române din 1923.[1] A fost membru al Comitetului Național Român, organizație de exil fondată în 1940, la Londra.

Studii[modificare]

A terminat studiile secundare la Bitolia, pe atunci în Iugoslavia continuând studile cu Literele și Filosofia, la București, unde a fost studentul apreciat al lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, apoi la Oxford și Londra urmănd să fie docent la cea din urmă.[2]

Activitate[modificare]

A fost consul general al României la Londra și apoi la Ierusalim, precum și conferențiar de limba română la "King's College" din Londra (1910-1930). În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost consilier al Legației Române din Londra.[3] A făcut cercetări de paleografie în Orientul Apropiat. A fost întemeietor al Centrului Român al PEN-Clubului. A fost membru corespondent al Academiei Române (1923), exclus în 1948 și repus în drepturi în 1990.[4]

Opera[modificare]

În limba română[modificare]

A scris romane despre drama istorică a aromânilor, între care:

  • Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, ed. Minerva, 1914.
  • O viață, București, 1921.
  • Calea destinului, Monitorul Oficial, București, 1938.
  • Necunoscuta, București, Monitorul Oficial, 1939.

Alte scrieri

  • De la noi, București, 1903 [proză scurtă în dialect macedo-român].
  • Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909.
  • Romanul englez contimporan, București, Cultura națională, 1928.
  • Din alte țări. Studii și impresii, București, Universul, 1933.
  • Biblioteci mânăstirești în Palestina, București, Monitorul Oficial, 1932
  • Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, Academia Română, București, 1933.
  • Biblioteci mânăstirești în Patmos, București, Monitorul Oficial, 1936
  • Ruva. Între două lumi, București, Boabe de grâu, 1934.
  • Din Anglia, însemnările unui literat, "Viața Românească", Iași, 1923.
  • Cartea cu amintiri, București, Fundația pentru Literatură și Artă, "Regele Carol II", 1938.
  • Vechi legături cu Anglia, București, 1938.
  • Urme românești la Atena și Ierusalim, 1939.
  • Romantismul: romanul englez, ediție îngrijită și introducere de Andi Bălu, Editura Albatros, 1998.
  • Pe tărâmuri biblice: Palestina, Siria, Cipru si Muntele Sinai, Libra, 2000.
  • Doda, trad. de Lucy Byng, versiunea armaneasca di Ilie A. Ceara, ed. Nick Balamaci, Constanța, Cartea Aromână, 1998.

În limba engleză[modificare]

  • Shakespeare in Roumania, London, J. M. Dent, 1931.
  • Papers on the Roumanian People and Literature, London, 1920.
  • Paganism in Roumanian folklore (Păgânism în folclorul românesc), London, J. M. Dent&Sons Ltd, 1928.
  • Rays of memory, translated from the roumanian by Lucy Byng, London & Toronto, Dent & Sons Ltd, 1929.
  • Lands of many religions: Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, London: [s.n.], 1934. Traducere în limba română: Pe tărâmuri biblice: Palestina. Siria, Cipru și Muntele Sinai, Ed. Libra, 2000.
  • Byzantine art in Roumania, [S.l.]: Batsford, 1940.
  • Bessarabia and Transylvania. An explanation. With five maps. [London] 1940.
  • Origins of the Roumanians, Worcester- London, Printed by E. Baylis&son, Ltd, 1941.
  • Frontiers of Rumania' with two maps, 1941
  • Roumanian Chronicles, Worchester, London, 1941 {reprinted from "The Slavonic Review"].
  • The Rumanian Church, Society for Promoting Christian Knowledge, London, 1943.
  • Achievement of the small nations, London, 1943.
  • Two great wars, a study in paralelisms, Oxford, 1943
  • Heritage of Byzantium, [S.l.]: S.P.C.K., 1947.

Note[modificare]

  1. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 59
  2. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
  3. ^ Dicționarul general al literaturii române. vol. I: A-Z (ed. Academia Română). Editura Univers Enciclopedic. . p. 498. ISBN 973-637-071-2. 
  4. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Chișinău, Editura Litera, 2011, p. 93

Legături externe[modificare]