Marcu Beza
| Marcu Beza | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Activitate | |||
| |||
| Modifică date / text |
Marcu Beza (n. ?) a fost un scriitor, critic literar, eseist, folclorist și diplomat român, de origine aromână , membru corespondent al Academiei Române din 1923.[1] A fost membru al Comitetului Național Român, organizație de exil fondată în 1940, la Londra.
Studii[modificare]
A terminat studiile secundare la Bitolia, pe atunci în Iugoslavia continuând studile cu Literele și Filosofia, la București, unde a fost studentul apreciat al lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, apoi la Oxford și Londra urmănd să fie docent la cea din urmă.[2]
Activitate[modificare]
A fost consul general al României la Londra și apoi la Ierusalim, precum și conferențiar de limba română la "King's College" din Londra (1910-1930). În timpul celui de-al doilea Război Mondial a fost consilier al Legației Române din Londra.[3] A făcut cercetări de paleografie în Orientul Apropiat. A fost întemeietor al Centrului Român al PEN-Clubului. A fost membru corespondent al Academiei Române (1923), exclus în 1948 și repus în drepturi în 1990.[4]
Opera[modificare]
În limba română[modificare]
A scris romane despre drama istorică a aromânilor, între care:
- Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, ed. Minerva, 1914.
- O viață, București, 1921.
- Calea destinului, Monitorul Oficial, București, 1938.
- Necunoscuta, București, Monitorul Oficial, 1939.
Alte scrieri
- De la noi, București, 1903 [proză scurtă în dialect macedo-român].
- Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909.
- Romanul englez contimporan, București, Cultura națională, 1928.
- Din alte țări. Studii și impresii, București, Universul, 1933.
- Biblioteci mânăstirești în Palestina, București, Monitorul Oficial, 1932
- Biblioteci mânăstirești la Muntele Athos, Academia Română, București, 1933.
- Biblioteci mânăstirești în Patmos, București, Monitorul Oficial, 1936
- Ruva. Între două lumi, București, Boabe de grâu, 1934.
- Din Anglia, însemnările unui literat, "Viața Românească", Iași, 1923.
- Cartea cu amintiri, București, Fundația pentru Literatură și Artă, "Regele Carol II", 1938.
- Vechi legături cu Anglia, București, 1938.
- Urme românești la Atena și Ierusalim, 1939.
- Romantismul: romanul englez, ediție îngrijită și introducere de Andi Bălu, Editura Albatros, 1998.
- Pe tărâmuri biblice: Palestina, Siria, Cipru si Muntele Sinai, Libra, 2000.
- Doda, trad. de Lucy Byng, versiunea armaneasca di Ilie A. Ceara, ed. Nick Balamaci, Constanța, Cartea Aromână, 1998.
În limba engleză[modificare]
- Shakespeare in Roumania, London, J. M. Dent, 1931.
- Papers on the Roumanian People and Literature, London, 1920.
- Paganism in Roumanian folklore (Păgânism în folclorul românesc), London, J. M. Dent&Sons Ltd, 1928.
- Rays of memory, translated from the roumanian by Lucy Byng, London & Toronto, Dent & Sons Ltd, 1929.
- Lands of many religions: Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, London: [s.n.], 1934. Traducere în limba română: Pe tărâmuri biblice: Palestina. Siria, Cipru și Muntele Sinai, Ed. Libra, 2000.
- Byzantine art in Roumania, [S.l.]: Batsford, 1940.
- Bessarabia and Transylvania. An explanation. With five maps. [London] 1940.
- Origins of the Roumanians, Worcester- London, Printed by E. Baylis&son, Ltd, 1941.
- Frontiers of Rumania' with two maps, 1941
- Roumanian Chronicles, Worchester, London, 1941 {reprinted from "The Slavonic Review"].
- The Rumanian Church, Society for Promoting Christian Knowledge, London, 1943.
- Achievement of the small nations, London, 1943.
- Two great wars, a study in paralelisms, Oxford, 1943
- Heritage of Byzantium, [S.l.]: S.P.C.K., 1947.
Note[modificare]
- ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 59
- ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 58
- ^ Dicționarul general al literaturii române. vol. I: A-Z (ed. Academia Română). Editura Univers Enciclopedic. . p. 498. ISBN 973-637-071-2.
- ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Chișinău, Editura Litera, 2011, p. 93
Legături externe[modificare]
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
- Marcu Beza - Vlahii la Muntele Athos în Proiect Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne
- Marcu Beza - Urme românești la Muntele Athos în Proiect Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne
- Marcu Beza în biblioteca digitală Gutenberg.org
- Lucrări de Marcu Beza pe archive.org
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Articole biografice fără fotografii
- Nașteri cu dată necunoscută
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1882
- Nașteri pe 30 iunie
- Decese în 1949
- Decese pe 6 mai
- Scriitori aromâni
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Diplomați români
- Membri corespondenți ai Academiei Române
- Aromâni membri ai Academiei Române
- Scriitori români
- Absolvenți ai Liceului Românesc din Bitola