Max Wolf
| Max Wolf | |
| Date personale | |
|---|---|
Modifică date / text  |
Maximilian Franz Joseph Cornelius Wolf (n. 21 iunie 1863, Heidelberg - d. 3 octombrie 1932, Heidelberg) a fost un astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei. A fost șeful catedrei de Astronomie la Universitatea din Heidelberg și director al Centrului Regal de Observații Astronomice din Heidelberg. A descoperit peste 200 de asteroizi.
Biografie[modificare]
Născut la Heidelberg în Germania, Max Wolf și-a obținut doctoratul la Universitatea din Heidelberg în 1888.
Lucrând la Heidelberg, el a descoperit peste 200 de asteroizi, începând cu 323 Brucia, în 1891. A inițiat folosirea tehnicilor astrofotografiei pentru accelerarea descoperirii asteroizilor în raport cu metodele vizuale; drept consecință viteza descoperirii a crescut considerabil. Într-adevăr, potrivit timpului de expunere al fotografiei, asteroizii apar sub formă de striuri, din cauza deplasării lor pe bolta cerească în comparație cu stelele.
Printre descoperirile sale notabile figurează 588 Achilles (primul asteroid troian descoperit) în 1906, ca și alți doi troieni: 659 Nestor și 884 Priam. A descoperit și asteroidul 887 Alinda în 1918, care este acum identificat ca fiind un asteroid din apropierea Pământului, din familia asteroizilor Amor precum, pe 31 mai 1918, aseroidul 893, denumit de el în onoarea Academiei Leopoldine „Leopoldina”.[1]
A descoperit (sau codescoperit) câteva comete, dintre care cometele periodice 14P/Wolf și 43P/Wolf-Harrington, 4 supernove.
Max Wolf a participat și la Marea Dezbatere care viza determinarea naturii, galactice sau extragalactice, a obiectelor cerești numite atunci „nebuloase” (de fapt galaxii). A fost unul dintre primii care au găsit stele variabile într-un asemenea sistem, în ocurență Galaxia Triunghiului (sau Messier 33).[2] A codescoperit în 1906 o galaxie din Grupul local, IC 1613, a cărei natură exactă a fost totuși stabilită mult mai târziu, în 1935 de către Walter Baade. În 1923, a descoperit Galaxia lui Wolf-Lundmark-Melotte, care poartă și numele celor care au identificat-o, în mod independent, în 1926.
A descoperit pitica roșie Wolf 359, care este una din stelele cele mai apropiate de Sistemul Solar. Stelele Wolf-Rayet nu au fost descoperite de el, ci de astronomul francez Charles Wolf.
Max Wolf a întocmit, între 1919 și 1931, un catalog stelar, care îi poartă numele.[3] Acest catalog recenzează 1.080 de stele.
Onoruri[modificare]
Un crater de pe Lună îi poartă numele, ca și asteroidul 827 Wolfiana.
Distincții și recompense[modificare]
- Medalia de Aur a Royal Astronomical Society, în 1914
- Medalia Bruce, în 1930.
Descoperiri[modificare]
| Supernove descoperite: 4 | ||
|---|---|---|
| SN 1895A (VW Vir) | ||
| SN 1909A (SS UMa) | ||
| SN 1920A | ||
| SN 1926A | [1] | |
| ||
Necrologuri[modificare]
Note[modificare]
- ^ Leopoldina]
- ^ de Max Wolf, Zwei neue Veränderliche (publicat cu Karl Reinmuth), Astronomische Nachrichten, 217, 475 (1923) Vezi online.
- ^ Vezi lista publicațiilor lui M. Wolf care recenzează stelele din catalogul său: [1].
Bibliografie[modificare]
Vezi și[modificare]
 |
Acest articol despre astronomie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
- Articole biografice fără fotografii
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Cioturi Astronomie
- Astronomi germani
- Profesori universitari germani
- Nașteri în 1863
- Nașteri pe 21 iunie
- Decese în 1932
- Decese pe 3 octombrie
- Descoperitori de asteroizi
- Membri ai Academiei Bavareze de Științe
- Membri ai Academiei Leopoldine
- Membri ai Academiei Prusace de Științe
- Membri ai Academiei Ruse de Științe
- Laureați ai Medaliei Bruce
- Laureați ai Medaliei de Aur din partea Royal Astronomical Society
- Descoperitori de comete
- Descoperitori de supernove
- Laureați ai Premiului Jules-Janssen
- Absolvenți ai Universității din Heidelberg
- Cetățeni de onoare
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Eponime ale asteroizilor