Mihail Ghilhen

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mihail Ghilhen
Date personale
Nume la naștereМихаил Эдуардович Гильхен
NăscutImperiul rus
Guvernator al guberniei Kursk
În funcție
17 decembrie 1907 – 7 mai 1912
Al 24-lea guvernator al guberniei Basarabia
În funcție
7 mai 1912 – 22 septembrie 1915
Precedat deIvan Kankrin
Succedat deMihail Voronovici

Mihail Eduardovici Ghilhen (Gilhen) (în русский язык Михаил Эдуардович Гильхен; n. 1868 – d. după 1917) a fost un șambelan rus și guvernator al Basarabiei între anii 1912 – 1915. Ghilhen a deținut funcția de guvernator al Basarabiei până la data de 22 septembrie 1915, după care a emigrat în Polonia.[1]

Biografie[modificare]

Fișier:Комиссия по постройке памятника Александру I в Кишинёве.webp
Membrii comisiei pentru construirea monumentului lui Alexandru I la Chișinău, 1911. În ordinea acelor de ceasornic: Serafim, arhipiescopul de Chișinău și Hotin, Aleksei Haruzin, fost guvernator al Basarabiei, Aleksandr Iugan, vice-guvernator al Basarabiei, Aleksandr Leonard, conducător al nobilimii basarabene, primarul Iulian Levinski, Constantin Mimi, latifundiar basarabean, Aleksandr Krupensky, mareșal al nobilimii din Basarabia și guvernatorul Basarabiei, Mihail Ghilhen în prim-plan.

Ghilhen provenea dintr-o familie nobilă ereditară din gubernia Kursk. A absolvit Universitatea din Sankt Petersburg cu o diplomă în domeniul drepturilor omului în 1892, ulterior a fost atașat la Ministerul de Interne. A deținut succesiv pozițiile de: asistent-manager al Departamentului de Afaceri Generale (1893–95), funcționar-șef al Departamentului (1895–97), funcționar special al Departamentului (1897–1901) și, în cele din urmă, un oficial pe misiuni speciale din cadrul ministerului imperial de Interne (1901–05).

La 10 decembrie 1905 a fost numit vice-guvernator al guberniei Kursk, iar 17 decembrie 1907 – guvernator. În 1912 a fost transferat în funcția de guvernator al Basarabiei, râmând în funcția dată până în 1915.

La 1 martie 1916 era director al filialei lucrătorilor din penitenciare din ținutul Șlisselbourg (gub, St. Petersburg). După Revoluția din Octombrie a emigrat în Polonia apoi, la începutul celui de-al doilea război mondial, s-a stabilit la Berlin.

Note[modificare]

  1. ^ „Lista Guvernatorilor Basarabiei Țariste”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare]

  • Список гражданским чинам четвертого класса на 1915 год. — Пг., 1915. — С. 1272.
  • Н. В Абакумова-Забунова Русское население городов Бессарабии XIX века. — Кишинев, 2006. — С. 424.