45°6′40″N 28°14′58.2″E (Pasul Priopcea) / 45.11111°N 28.249500°E45.11111; 28.249500

Pasul Priopcea

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pasul Priopcea
(Chervant)
Fișier:Pasul Priopcea.JPG
Pasul Priopcea privit dinspre satul Cerna
Altitudine152 m
MunțiMunții Măcin
Coordonate45°6′40″N 28°14′58.2″E ({{PAGENAME}}) / 45.11111°N 28.249500°E45.11111; 28.249500
Țară România
Ascensiune începând dinOrașul Măcin (NV)
Satul Cerna (SE)
Drum de accesFișier:RO Roadsign 22D.svg DN22D
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Pasul Priopcea se află în România
Pasul Priopcea
Pasul Priopcea (România)

Pasul Priopcea (numit și Pasul Chervant) este o trecătoare situată pe DN22D la 152 m altitudine[1] și care traversează Munții Măcin dinspre Depresiunea Greci spre Depresiunea Cerna-Mircea Vodă.[2]

Date geografice[modificare]

Pasul, care leagă orașul Măcin de comuna Cerna [3], este localizat între vârful Priopcea (410 m) – la nord-est și dealul Bujoarele (223 m la vârful Bujorul Bulgăresc, 191 m la vârful Bujorul Românesc) – la sud-vest[4][2], pe o culme secundară (Almanlia - Megina - Priopcea - Pasul Priopcea - Bujorul Românesc - Iacobdeal - Turcoaia) care se desprinde în direcția vest din culmea principala în dreptul vîrfului Almanlia.[5]

Cea mai apropiată stație de cale ferată se află la Brăila.

În apropiere se află pasurile Carpelit (Iaila) – spre sud-est Sărărica spre nord-vest și Teilor – spre nord-est.

În zonă între dealurile Chervant, Priopcea și fluviul Dunărea, se găsește o peșteră care conform unei legende ar fi fost folosită de celebrul bandit Terente[6]

Obiective turistice din vecinătate[modificare]

Referințe[modificare]

  1. ^ Anexa Nr. 5, Drumuri în vecinătatea parcului Arhivat în , la Wayback Machine., Planul de Management al Parcului Național Munții Măcinului, parcmacin.ro
  2. ^ a b c d Munții Măcin Harta turistică Arhivat în , la Wayback Machine., Mihail-Gabriela Albotă, accesat 2014.04.12
  3. ^ Atlas rutier România, 2008
  4. ^ Pasul Priopcea – Localități și puncte de pornire în drumeție, Măcin, Albotă, 1987
  5. ^ Relieful - Caracterizare fizico-geografică, Măcin, Albotă, 1987
  6. ^ Legendă: Cum arată peștera lui Terente, locul în care „Regele Bălților“ se ascundea de poteră[nefuncțională], Claudia Petraru, 22 februarie 2013, ziarul Adevărul, accesat 2014.04.12
  7. ^ a b c Turcoaia – Localități și puncte de pornire în drumeție, Măcin, Albotă, 1987
  8. ^ Punctul fosilifer Dealul Bujoarele – Rezervații naturale, Măcin, Albotă, 1987
  9. ^ a b Popina Blasova – Monumente ale naturii, Măcin, Albotă, 1987

Bibliografie[modificare]

  • România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
  • Măcin, Mihail-Gabriel Albotă, colecția Munții Noștri, Ed. Sport Turism, București, 1987

Legături externe[modificare]

  1. Relieful Podișul Dobrogei – caracteristici și evoluție p. 5-58
  2. Peisajele Dobrogei: tipuri, repartiție, culturalitate, vulnerabilitate p. 59-82
  3. Clima Dobrogei p. 83-106
  4. Apele Dobrogei p.107-143