Pata, Cluj
| Pata, Cluj | |
| Fișier:RO CJ Pata (29).jpg | |
| Localizarea satului pe harta României | |
Pata, Cluj se află în Județul Cluj Pata, Cluj Pata, Cluj (Județul Cluj) | |
| Coordonate: 46°43′37″N 23°44′49″E / 46.72694°N 23.74694°E | |
|---|---|
| Atestare | 1229 |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407041 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Pata (în Q9067(d) Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în comuna Apahida din județul Cluj, Transilvania, România.
Atestare documentară[modificare]
În 1336 localitatea este atestată documentar cu denumirea Patha, iar în 1413 este consemnată în documente ca Alsopatha[2].
Istoric[modificare]
Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
- Așezarea preistorică (intravilan).
- Tumulii [4] preistorici din punctul “Coasta Feleacului”.
- Așezarea romană din punctul “Pusta grofului”.
În Evul Mediu sat cu populație de origine etnică mixtă (maghiari și români).
Lăcașuri de cult[modificare]
Biserica Ortodoxă
Biserica Reformata
Biserica Baptistă
Fosta Biserică Adventistă de ziua a șaptea ,azi abandonată
Date geologice[modificare]
În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.
Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[5] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Bibliografie[modificare]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Vezi și[modificare]
Biserica Reformată Pata
Biserica Reformată Pata[modificare]
- Biserica a fost construită în anul 1828 în stil baroc, de comunitatea reformată din Pata.
Biserica ortodoxă din Pata[modificare]
- Biserica ortodoxă din pata a fost construită în anul 1929
Note[modificare]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ 40. KOLOZSPATA | Tündérkert | Kézikönyvtár (în magyar), www.arcanum.com
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
- ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca, 1996
Legături externe[modificare]
Materiale media legate de Pata, Cluj la Wikimedia Commons
Imagini[modificare]
-
Pata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
-
Satele comunei Apahida
-
Intrarea în localitate
-
Biserica ortodoxă
-
Bolta navei
-
Pantocrator
-
Monumentul eroilor
-
Monumentul eroilor (detaliu)
-
Biserica reformată