Profesionalizare

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Fișier:WomanFactory1940s.jpg
Profesionalizarea implică formarea și aplicarea competențelor în muncă specializată.

Profesionalizarea este evoluția unei activități, a unei meserii sau a unui tip de sarcină într-o adevărată profesie care promite competențe superioare, garanții de fiabilitate și/sau un cod deontologic specific. Aceasta tinde să aducă activitatea informală în forța de muncă salariată sau să modernizeze serviciile oferite de o anumită profesie și să crească veniturile celor care o practică.[1][2][3][4]

În special, aceasta implică faptul că o profesie instituționalizează o formare inițială pentru a putea fi accesată, reglementează accesul la aceasta printr-un diploma, care anterior nu era necesară, sau ridică nivelul calificărilor cerute pentru a o practica. Profesionalizarea este adesea un proces intenționat, care urmărește o mai bună recunoaștere a unei meserii și constituirea unei profesii (Vezi și asociație profesională).[5][6]

Profesionalizarea tinde să stabilească o distincție clară între profesioniști calificați și practicanți amatori, rezultatul fiind crearea unei profesii reglementate. Unele ocupații sunt doar parțial profesionalizate, cum ar fi bibliotecarii, diverse servicii pentru persoane (îngrijirea persoanelor vârstnice, creșele și îngrijirea copiilor, meditațiile școlare), precum și coordonarea activităților sportive, etc.[7]

Criticile la adresa profesionalizării sunt legate de faptul că aceasta poate reduce oportunitățile angajaților de a avansa în locurile lor de muncă sau ale amatorilor de a trece la un loc de muncă plătit, în ambele cazuri prin valorificarea sau utilizarea învățării informale sau „la serviciu”. Acest lucru poate contribui la inflația numărului de diplome sau poate întări efectul teoriei „insider–outsider” (teorie economică care explică modul în care comportamentul companiilor, bunăstarea națională și negocierile salariale sunt influențate de un grup aflat într-o poziție mai privilegiată). Profesionalizarea tinde să reducă domeniul de aplicare al serviciilor non-piață și al muncii voluntare. Aceste critici sunt similare cu cele aduse corporatismului.[8]

Note[modificare]

  1. ^ Weeden, Kim A. (). „Why Do Some Occupations Pay More than Others? Social Closure and Earnings Inequality in the United States”. American Journal of Sociology. 108 (1): 55–101. doi:10.1086/344121. JSTOR 10.1086/344121. 
  2. ^ Witz, Anne (noiembrie 1990). „Patriarchy and Professions: The Gendered Politics of Occupational Closure”. Sociology. 24 (4): 675–690. doi:10.1177/0038038590024004007. 
  3. ^ Cavanagh, Sheila. L. (martie 2003). „The Gender of Professionalism and Occupational Closure: The management of tenure-related disputes by the 'Federation of Women Teachers' Associations of Ontario' 1918-1949”. Gender and Education. 15 (1): 39–57. doi:10.1080/0954025032000042130. 
  4. ^ Mahony, Karen; Toen, Brett Van (ianuarie 1990). „Mathematical Formalism as a Means of Occupational Closure in Computing — why 'hard' computing tends to exclude women”. Gender and Education. 2 (3): 319–331. doi:10.1080/0954025900020306. 
  5. ^ Darity, William A., ed. (). „Professionalization”. International Encyclopedia of the Social Sciences. 6. pp. 515–517. 
  6. ^ „"Introduction to the Professional Degree Program Accreditation Process," Accreditation Council for Pharmacy Education, Chicago”. Acpe-accredit.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Pereira Neto, André (decembrie 2009). „Eliot Freidson: progression and constraints in the biography of an intellectual”. História, Ciências, Saúde-Manguinhos. 16 (4): 941–960. doi:10.1590/s0104-59702009000400006 Accesibil gratuit. PMID 21461514. 
  8. ^ Tinsley, Ron; Hardy, James (). „Faculty Pressures and Professional Self-Esteem: Life in Texas Teacher Education”. Essays in Education. 6 (1). CiteSeerX 10.1.1.525.3244 Accesibil gratuit. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și[modificare]