Puerto de la Cruz

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Puerto de la Cruz

Prezență online

Puerto de la Cruz este un oraș și municipiu de pe insula Tenerife, în provincia Santa Cruz de Tenerife, comunitatea autonomă Insulele Canare, Spania. Este locul unde a luat naștere turismul în Insulele Canare.[1][2] În 1886, în acest mic port din valea Orotava⁠(d) a fost fondat primul sanatoriu al arhipelagului, care oferea servicii terapeutice pentru turiști. A fost, de asemenea, prima stațiune turistică spaniolă destinată europenilor.[2]

Municipiul are o populație de 31.137 de locuitori. Împreună cu municipiile învecinate Los Realejos⁠(d) și La Orotava⁠(d), formează Zona metropolitană Valea Orotava⁠(d), cu 111.606 locuitori (2024).[3]

Etimologie[modificare]

Inițial așezarea se numea Puerto de la Orotava, deoarece era principalul port al văii cu același nume. De la sfârșitul secolului al XVI-lea se numea și Puerto de la Cruz – din spaniolă „Portul Crucii” –, comemorând crucea instalată de noii coloniști pe docul proaspăt construit.[4]

Heraldică[modificare]

Stema municipiului a fost aprobată prin Decretul de la 4 iunie 1964.[5] Fundalul este auriu. În centru este reprezentat un dragon suflând flăcări, iar deasupra lui o cruce roșie. Dedesubt fundalul este azuriu, cu trei linii ondulate argintii, deasupra lor o cheie neagră. Deasupra este o coroană regală deschisă.

Deși nu există un steag municipal aprobat oficial, Consiliul municipiului folosește neoficial un drapel alb cu stema în mijloc.[5]

Geografie[modificare]

Orașul este situat în nordul insulei Tenerife, în valea Orotava⁠(d). Se învecinează cu municipiile Los Realejos⁠(d) și La Orotava⁠(d). Are o suprafață de 8,73 km², astfel fiind cel mai mic municipiu din comunitatea autonomă Insulele Canare.[6] Centrul orașului este situat la 9 metri deasupra nivelului mării. Cel mai înalt punct al municipiului este la poalele muntelui Frailes, lângă drumul La Montaña.[7]

Relief[modificare]

Cea mai proeminentă formă de relief din municipiu este conul vulcanic cunoscut sub numele de muntele Horca sau Las Arenas, aflat la o altitudine de 239 metri.

Hidrografie[modificare]

Principalele cursuri de apă care traversează municipiul sunt pârâurile Llarena, Araujo, Martiánez și San Felipe.[8]

Climă[modificare]

Climatul din Puerto de la Cruz este cald semiarid (clasificarea climatică Köppen: BSh), apropiat de cel tropical, cu un sezon ploios și unul uscat. Temperatura medie anuală este 21,9 °C (71,4 °F)

Date climatice pentru Puerto de la Cruz
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 22.2
(72)
22.6
(72,7)
23.7
(74,7)
24.9
(76,8)
26.1
(79)
27.3
(81,1)
28.4
(83,1)
28.9
(84)
27.6
(81,7)
26.0
(78,8)
24.2
(75,6)
22.8
(73)
25,4
(77,7)
Media zilnică °C (°F) 18.6
(65,5)
19.0
(66,2)
20.0
(68)
21.2
(70,2)
22.4
(72,3)
23.7
(74,7)
25.0
(77)
25.4
(77,7)
24.3
(75,7)
22.6
(72,7)
20.7
(69,3)
19.3
(66,7)
21,9
(71,4)
Minima medie °C (°F) 15.1
(59,2)
15.4
(59,7)
16.4
(61,5)
17.5
(63,5)
18.7
(65,7)
20.2
(68,4)
21.6
(70,9)
22.0
(71,6)
21.1
(70)
19.2
(66,6)
17.3
(63,1)
15.9
(60,6)
18,4
(65,1)
Precipitații mm (inches) 56.0
(2.205)
29.2
(1.15)
37.3
(1.469)
24.0
(0.945)
9.1
(0.358)
3.2
(0.126)
1.0
(0.039)
2.0
(0.079)
7.3
(0.287)
23.0
(0.906)
56.5
(2.224)
47.1
(1.854)
295,7
(11,642)
Sursa nr. 1: Climate-data.org[9]
Sursa nr. 2: Globalbioclimatics.org[10]

Floră și vegetație[modificare]

Practic toată vegetația naturală a municipiului a dispărut din cauza urbanizării. Cu toate acestea, comunități tipice Insulelor Canare sunt păstrate pe falezele de coastă care se extind de la gura pârâului Llarena până la Ladera de la Fuente de Martiánez, cum ar fi tufișurile de Frankenia ericifolia și Astydamia latifolia⁠(d), comunitățile de Aeonium tabulaeforme⁠(d) și Sonchus radicatus, precum și tufișurile Artemisia thuscula⁠(d) și măcriș Rumex lunaria⁠(d).[11]

În albiile pârâurilor, prosperă comunități de specii nitrofile, tufișuri de Rubus ulmifolius⁠(d) și pâlcuri de Arundo donax⁠(d). Pe versanții de deasupra Loro Parque se găsește o mică comunitate de Euphorbia lamarckii⁠(d), iar în jurul muntelui Horca cresc comunități de Cenchrus setaceus⁠(d), alături de plantații de pin și eucalipt pe versantul său vestic.[11]

Istorie[modificare]

Teritoriul pe care este amplasat Puerto de la Cruz a fost locuit încă din epoca guanșilor, așa cum demonstrează siturile arheologice descoperite.[12] Această zonă a aparținut regatului (menceyato) Taoro, principalele așezări fiind situate în peșterile naturale din Riscos de Martiánez. În această zonă se mai află necropole și lăcașuri de cult, constând din complexe ceremoniale de cupole și canale săpate în stâncă.[12]

Istoricul local José de Viera y Clavijo⁠(d) descria locul la sfârșitul secolului al XVIII-lea în modul următor:

„PUERTO DE LA OROTAVA, sau DE LA CRUZ. Acest loc, așezare de oraș, se află pe malul mării într-o regiune plată, joasă, aproape în mijlocul văii, flancată de două golfuri formate la gurile pârâurilor Martiánez și Puertoviejo. E port doar cu numele. În realitate, e un doc pentru navele de negustori, care, când vine furtuna, trebuie să-și ridice pânzele și să plece în largul mării. Orașul este foarte frumos, cu un climat sănătos și jovial, nici copleșitor de cals, nici insuportabil de rece. Are străzi bune și largi, case frumoase, mici scuaruri plăcute, promenade atrăgătoare de-a lungul plajei, apă bună, livezi minunate în zona Martiánez, grădina minunată Paz și un havuz mare în scuarul bisericii parohiale. Biserica însăși are trei nave și o arhitectură elegantă, este bine înzestrată și are un preot numit de rege și câțiva clerici. Câțiva negustori își au aici rezidența și sunt îndestulați.
Are o mănăstire dominicană cu aproximativ 16 clugări, o mănăstire franciscană cu aproximativ 20 de călugări și o mănăstire dominicană cu aproximativ 40 de călugărițe. Parohia are 3.180 de membri. Există trei schitori: San Telmo, în La Hoya; Peña de Fuerteventura, în La Ranilla; și San Antonio, în districtul său. Există, de asemenea, un castel și un debarcader.”
—José de Viera y Clavijo, 1772-1773., [13]

Prin Decretul Ministrului de Interne din 26 iulie 1956, Puerto de la Cruz a primit statutul de oraș datorită „prestigiului obținut din punct de vedere cultural, urban, economic, demografic, social și turistic, care l-a transformat într-unul dintre cele mai importante orașe din arhipelagul Canare”.[14]

În septembrie și decembrie 1977, au avut loc două atacuri teroriste cu bombă revendicate de Mișcarea de Autonomie și Independență a Arhipelagului Canare⁠(d) (în испанский язык Movimiento por la Autodeterminación e Independencia del Archipiélago Canario – MPAIAC), primul având ca țintă biroul de turism și al doilea Hotelul Botánico; au fost răniți doi turiști.[15]

Prin decretul 65/2006 din 23 mai 2006, El Puerto de la Cruz a fost declarat bun de interes cultural⁠(d) (în испанский язык Bien de Interés Cultural), categoria complex istoric.[16][17]

Demografie[modificare]

Are o populație de 31.137 locuitori (2025), clasându-se pe locul 9 în cadrul provinciei Santa Cruz de Tenerife.[18] Mai jos este reprezentată evoluția demografică între 1842 și 2021.[19]

Puerto de la Cruz - evoluția demografică

{{#chart:HistoricalDemography.Puerto de la Cruz.chart}}


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Densitatea populației la 1 ianuarie 2014 era de 3.313,75 locuitori/km², aceasta fiind cea mai mare densitate a unui municipiu din Tenerife și a doua din Insulele Canare, după Las Palmas de Gran Canaria.[20]

Economie[modificare]

Fișier:Vista del Puerto de la Cruz 2010.jpg
Vedere a Puerto de la Cruz

Economia de export a fost stabilită de colonizatorii europeni după cucerirea din secolul al XV-lea. Primii vizitatori străini au fost rapid atrași de climatul benefic al Văii Orotava. Astfel, înainte de modelul actual de turism de masă, Puerto de la Cruz a atras o minoritate privilegiată, elite interesate de climă, floră și liniște. Insulele Canare sunt destul de aproape de Europa, iar călătoriile terapeutice au fost una dintre forțele motrice ale dezvoltării timpurii ale turismului.[21]

La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, locul atrăgea numeroși cercetători și grupuri exclusiviste din clasa superioară europeană. În această perioadă, Puerto de la Cruz a devenit un centru cultural, găzduind călători și scriitori iluștri, printre care William Wilde, Alexander von Humboldt și Sabin Berthelot⁠(d). Martori ai acelei epoci sunt Grădina Orhideelor⁠(d), cea mai veche grădină din Tenerife (peste 220 de ani), și Grădina Botanică⁠(d), fondată la sfârșitul secolului al XVIII-lea.[22] Prestigiul câștigat printre figurile ilustre europene a conferit ulterior orașului o poziție avantajoasă în raport cu alte destinații, odată cu apariția modelului turistic modern.

Administrație și politică[modificare]

Fișier:Ayuntamiento del Puerto de la Cruz.jpg
Consiliul municipiului Puerto de la Cruz

Administrație municipală[modificare]

Municipiul este guvernat de un Consiliu, format din primar și douăzeci de consilieri.

Lista primarilor (din 1979) este următoarea:

  • 1979-1984: Francisco Javier Afonso Carrillo, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 1984-1995: Félix Real González, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 1995-1996: Salvador García Llanos, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 1996-1999: Marcos Evangelista Brito Gutiérrez, Agrupación Tinerfeña de Independientes (ATI)
  • 1999-2003: Salvador García Llanos, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 2003-2007: Marcos Evangelista Brito Gutiérrez, Coalición Canaria (CC)
  • 2007-2009: Dolores Padrón Rodríguez, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 2009-2014: Marcos Evangelista Brito Gutiérrez, Coalición Canaria (CC)
  • 2014-2015: Sandra Rodríguez González, Coalición Canaria (CC)
  • 2015-2019: Lope Domingo Afonso Hernández, Partido Popular (PP)
  • 2019-2024: Marco Antonio González Mesa, Partido Socialista Obrero Español (PSOE)
  • 2024-prezent: Leopoldo José Afonso Hernández, Partido Popular (PP)

Organizare teritorială[modificare]

Întregul municipiu este situat în comarca Valle de La Orotava⁠(d).[23]

Puerto de la Cruz este divizat în cincisprezece nuclee:

  • Las Arenas
  • El Botánico
  • Las Dehesas
  • El Durazno
  • Guacimara
  • La Paz
  • Puerto de la Cruz
  • Punta Brava
  • San Antonio-El Esquilón
  • San Fernando
  • San Nicolás
  • Santísimo-Las Águilas
  • Taoro-Malpaís
  • El Tope
  • La Vera

Societate[modificare]

Educație[modificare]

În oraș funcționează Institutul Vulcanologic al Insulelor Canare⁠(d).

Transport[modificare]

Municipiul este accesibil în principal prin intermediul autostrăzii TF-5⁠(d), care îl leagă de capitala insulei Tenerife, Santa Cruz de Tenerife, precum și prin drumurile TF-31, TF-312, TF-320 și TF-315.[24]

În Puerto de la Cruz există o gară auto. Municipiul este deservit de următoarele linii de transport public TITSA⁠(d):

Linia Traseu
102 Santa Cruz - Aeroportul Tenerife Nord - Puerto de la Cruz (expres)
103 Santa Cruz - Puerto de la Cruz (expres)
325 Puerto de la Cruz - Los Gigantes⁠(d) (prin Icod de los Vinos⁠(d) )
343 Puerto de la Cruz - Los Cristianos⁠(d) (prin Aeroportul Nord și Sud) expres
345 Puerto de la Cruz - La Orotava⁠(d) - Aguamansa
348 Puerto de la Cruz - El Portillo - Las Cañadas del Teide
352 Șoseaua de centură a Văii Orotava (prin grădina botanică)
353 Șoseaua de centură a Văii Orotavei - Realejo Bajo și Las Dehesas
354 Puerto de la Cruz - Icod de los Vinos (prin La Guancha⁠(d))
363 Puerto de la Cruz - Buenavista⁠(d) (prin Icod de los Vinos)
381 Plaza Reyes Católicos - Punta Brava (via Loro Parque) - La Longaguera
382 Plaza Reyes Católicos - Barrio San Antonio (prin Plaza del Charco și Mercado)
383 Puerto de la Cruz - La Vera (prin Las Arenas)
390 Puerto de la Cruz - Realejo Alto (prin La Montaña)

În Puerto de la Cruz există numeroase companii de închiriere de mașini, atât conglomerate multinaționale, cât și afaceri locale.

Patrimoniu[modificare]

Bunuri de interes cultural[modificare]

Fișier:Lago Martianez-Monumento a las olas-Tenerife.jpg
Complexul Lago Martiánez

Întreg municipiul este considerat bun de interes cultural⁠(d) (în испанский язык Bien de Interés Cultural), categoria complex istoric.[17] Bunuri de interes cultural de alte categorii sunt enumerate mai jos.[25]

Categoria grădini istorice
Fișier:Iglesia Nuestra Señora de la Peña de Francia, Puerto de la Cruz, Tenerife, España, 2012-12-13, DD 01.jpg
Biserica Maicii Domnului din Peña de Francia
Fișier:Castillo San Felipe, Puerto de la Cruz, Tenerife, España, 2012-12-13, DD 02.jpg
Castelul San Felipe
Categoria monumente
  • Biserica Maicii Domnului de Peña de Francia⁠(d), construită inițial în 1697, extinsă ulterior
  • Schitul San Telmo⁠(d)
  • Biserica San Francisco, remarcată prin arhitectura sa și retablurile renascentiste și baroce
  • Schitul San Nicolás de Tolentino și Casa Solariega
  • Casa de la Aduana, fondată în 1620; a găzduit birourile vamale, precum și reședința administratorilor; în incinta sa se află acum un magazin de artizanat la parter și Muzeul de Artă Contemporană Eduardo Westerdahl (MACEW) la etajul superior
  • Castelul San Felipe⁠(d), construit în secolul al XVII-lea pentru a apăra populația de atacurile piraților, în prezent spațiu cultural unde se țin recitaluri de poezie, concerte de muzică, expoziții etc.
  • Casa Galbenă⁠(d) (La Casa Amarilla), considerată sediul primului centru de studii primatologice din istorie, condusă de psihologul german Wolfgang Köhler
  • Casa Iriarte
  • Casa Miranda
  • Casa Tolosa
  • Imobilul de pe strada Blanco nr. 19
  • Grădinile și Conacul San Fernando⁠(d)
  • Turnul Ventoso
Categoria situri istorice
  • Cuptoare de var
Categoria zone arheologice
  • Dealul Martiánez

Alte obiective[modificare]

Fișier:San telmo.jpg
Promenada litorală
Fișier:Place in Puerto de la Cruz.jpg
Plaza del Charco. Fântâna centrală a fost construită în 1880.
Fișier:Puerto teide.jpg
Plaja Grădinii
Fișier:Puerto IglesiaInglesa 01.jpg
Biserica Tuturor Sfinților

Alte obiective de interes din Puerto de la Cruz sunt:

  • Paseo de San Telmo, alee pietonală aglomerată, unde se află Schitul San Telmo⁠(d) (1870).
  • Plaza del Charco, principala zonă comercială a orașului; în interior este amplasată o fântână care este elementul definitoriu al pieței
  • Playa Jardín (Plaja Grădinii), plajă cu nisip negru, proiectată de artistul César Manrique; este alcătuită din trei zone: Playa del Charcón, Playa del Castillo și Playa de Punta Brava.
  • Loro Parque⁠(d), grădină zoologică specializată în conservarea unei mari varietăți de papagali; se întinde pe o suprafață de 13,5 ha și de la deschiderea sa a primit peste 40 de milioane de vizitatori.
  • Hotel Taoro, una dintre primele unități hoteliere din Insulele Canare (1890), ulterior a fost transformat într-un cazinou administrat de Consiliul Insular Tenerife⁠(d) și în prezent se află în proces de recuperare a fostei sale funcții hoteliere
  • Grădina Orhideelor⁠(d), care a găzduit vizitatori iluștri, precum romanciera Agatha Christie și exploratorul Alexander von Humboldt; în prezent dispune de o colecție de plante tropicale și subtropicale
  • Muzeul de Arheologie⁠(d), cu exponate importante din preistoria insulei
  • Biserica Tuturor Sfinților⁠(d), biserică anglicană situată în Parcul Taoro, vestigiu al importantei colonii engleze care a existat în secolul al XIX-lea; piatra de temelie a fost pusă la 7 mai 1890 și a fost ridicată în stil neogotic englezesc; cel mai vechi cimitir anglican din Insulele Canare se află de asemenea în Puerto de la Cruz
  • Piața municipală El Tejar⁠(d), clădire în stil funcționalist⁠(d) inaugurată în 1986

Cultură[modificare]

Instituții culturale[modificare]

Institutul de Studii Hispanice din Insulele Canare (în испанский язык Instituto de Estudios Hispánicos de Canarias – IEHC), înființat în 1953, are ca obiect de studiu diseminarea culturii canariene, americane și hispanice în general, luând în considerare și expresiile culturale ale altor zone și popoare. Găzduiește conferințe, recitaluri, prezentări, expoziții, proiecții de filme și alte activități.

Fișier:Casaaduana.jpg
Muzeul de Artă Contemporană Eduardo Westerdahl

Muzeul de Artă Contemporană Eduardo Westerdahl (în испанский язык Museo de Arte Contemporáneo Eduardo Westerdahl – MACEW) este găzduit în Casa de la Aduana. Colecția sa este menținută de Institutul de Studii Hispanice din Insulele Canare și conține exponate ale artei arhipelagului din secolul al XX-lea, inclusiv opere de Óscar Domínguez⁠(d), César Manrique, Manolo Millares⁠(d), Juan Ismael⁠(d), Lola Massieu⁠(d) și Pedro González. De asemenea, include lucrări ale unor artiști spanioli și internaționali precum Wolfgang Paalen⁠(d), Ángel Ferrant⁠(d), Luc Peire, Eduardo Úrculo⁠(d), Antoni Tàpies⁠(d) și Josep Guinovart⁠(d).

Evenimente culturale[modificare]

Din 1993, Castelul San Felipe găzduiește anual Concursul de Artă pentru Tineri „Cruzarte”,[26] cu categorii de premii în pictură, povestire, poezie, fotografie, scurtmetraj și artă video.

Din 2002, în Săptămâna Mare, are loc Festivalul de Muzică Veche și Barocă, organizat de Asociația Culturală Reyes Bartlet.[27]

Sărbători[modificare]

Principalele sărbători ale orașului sunt Înălțarea Sfintei Cruci – comemorarea întemeierii orașului –, la 3 mai, și sărbătoarea Maicii Domnului de Carmen, la 15 iulie.[28]

Sport[modificare]

Fișier:Estadio de El Peñon Puerto de La Cruz.jpg
Stadionul Municipal El Peñón

Puerto de la Cruz găzduiește una dintre cele mai bune echipe de baseball din Spania: Marlins Puerto de la Cruz⁠(d). Aceștia joacă în prima divizie spaniolă și au câștigat o dată Cupa CEB⁠(d), cel mai important campionat de baseball din Europa.

În alte sporturi, fotbalul și baschetul ies în evidență, fiind jucate în numeroase stadioane și centre sportive. În fotbal, este notabilă rivalitatea dintre Club Deportivo Vera⁠(d) și Club Deportivo Puerto Cruz⁠(d). În prezent, CD Vera joacă în Tercera División RFEF (al treilea eșantion al fotbalului spaniol), în timp ce CD Puerto Cruz joacă în Regional Preferente (al doilea eșantion). Alte sporturi importante includ tenis și polo pe apă; în cel din urmă se evidențiază Club Natación Martiánez⁠(d).

Religie[modificare]

Fișier:Parroquia De Nuestra Señora De Los Dolores y San Felipe Apóstol, Puerto de la Cruz, Tenerife, España, 2012-12-13, DD 02.jpg
Parohia Maicii Domnului Îndurerate și Sfântul Apostol Filip

Populația religioasă a municipiului este predominant catolică, enoriașii fiind împărțiți în nouă parohii aparținând protopopiei La Orotava din dieceza de Tenerife:[29]

  • Parohia Maicii Domnului de Peña de Francia, în Puerto de la Cruz
  • Parohia Maicii Domnului de Candelaria, în La Vera
  • Parohia Maicii Domnului a Păcii și Sfântul Amaro, în La Paz
  • Parohia Maicii Domnului de Peñita⁠(d), în Puerto de la Cruz
  • Parohia Maicii Domnului Îndurerate și Sfântul Filip, în Puerto de la Cruz
  • Parohia Sfintei Familii
  • Parohia Sfântul Anton de Padova, în San Antonio
  • Parohia Sfântul Pablo, în Las Dehesas
  • Parohia Sfânta Rita din Cascia, în Punta Brava

În Puerto de la Cruz există și locașuri ale altor confesiuni creștine, cum ar fi biserica evanghelică, biserica anglicană (Biserica Tuturor Sfinților⁠(d)), biserica suedeză și Regatul Martorilor lui Iehova.[30]

Orașul se află sub patronajul religios al Sfintei Cruci,[31] deși cele mai venerate icoane sunt cele ale Fecioarei de Carmen și ale Marii Puteri a lui Dumnezeu, ambele numite primari onorifici și perpetui ai orașului de către Consiliul Puerto de la Cruz în iulie 2011.[32]

Localități înfrățite[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Plasencia, Marta (). „Los 88 municipios canarios, El Puerto de La Cruz” (în spaniolă). Diario de Avisos. Accesat în . 
  2. ^ a b González Lemus. Puerto de la Cruz, primer centro turístico en Canarias. 
  3. ^ „Ficha detallada con las GAU de España” (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Historia” (în spaniolă). Centro de Iniciativas y Turismo de Puerto de la Cruz. Arhivat din original la . 
  5. ^ a b Erbez, José Manuel. „Puerto de la Cruz”. Símbolos de Canarias. Banderas y escudos de las islas (în spaniolă). Accesat în . 
  6. ^ „Población, superficie y densidad por municipios” (în spaniolă). Instituto Nacional de Estadística. Arhivat din original la . 
  7. ^ „Infraestructura de Datos Espaciales de Canarias. Mapa Topográfico Integrado” (în spaniolă). Consejería de Educación, Universidades y Sostenibilidad. Gobierno de Canarias. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Plan Hidrológico” (în spaniolă). Consejo Insular de Aguas de Tenerife. Arhivat din original la . 
  9. ^ „Clima: Puerto de la Cruz” (în spaniolă). 
  10. ^ „Puerta de la Cruz - Tenerife” (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ a b „Infraestructura de Datos Espaciales de Canarias. Mapa de Vegetación” (în spaniolă). Consejería de Educación, Universidades y Sostenibilidad. Gobierno de Canarias. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b „DECRETO 412/2007, de 11 de diciembre, por el que se declara Bien de Interés Cultural, con categoría de Zona Arqueológica "La Ladera de Martiánez", situada en el término municipal de Puerto de la Cruz, isla de Tenerife” (în spaniolă). Boletín Oficial de Canarias (BOC) N.º 255. . 
  13. ^ Viera y Clavijo, José de (). „Tomo III, libro XV”. În Elías Serra Ráfols. Noticias de la historia general de las Islas Canarias. Santa Cruz de Tenerife: Goya Ediciones. p. 774. 
  14. ^ Hernández Pérez, Melecio (). „50 años del título de ciudad para el Puerto de la Cruz”. El Día (în spaniolă). Leoncio Rodríguez S.A. Accesat în . 
  15. ^ Pitti, Enrique Rey (). „El MPAIAC se atribuye un atentado en Puerto de La Cruz” (în spaniolă). El País. ISSN 1134-6582. Accesat în . 
  16. ^ „773 - DECRETO 65/2006, de 23 de mayo, por el que se declara Bien de Interés Cultural, con categoría de Conjunto Histórico "El Puerto de la Cruz", situado en el término municipal del mismo nombre, isla de Tenerife” (în spaniolă). 
  17. ^ a b „Consulta a la base de datos de bienes inmuebles” (în spaniolă). Ministerio de Cultura. Accesat în . 
  18. ^ „Cifras oficiales de población resultantes de la revisión del Padrón municipal” (în spaniolă). Instituto Canario de Estadística. Accesat în . 
  19. ^ „Alteraciones de los municipios en los Censos de Población desde 1842” (în spaniolă). Instituto Nacional de Estadística (España). Accesat în . 
  20. ^ „Población, superficie y densidad por municipios” (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ González Lemus (). Clima y medicina. Los orígenes del turismo en Canarias. Idea. 
  22. ^ Santos Guerra. Jardín de Aclimatación de La Orotava: un paseo por la historia. 
  23. ^ „Disposiciones Territoriales del Plan Insular de Ordenación de Tenerife” (PDF) (în spaniolă). Cabildo de Tenerife. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  24. ^ „Mapa de carreteras de Tenerife” (PDF) (în spaniolă). Cabildo de Tenerife. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  25. ^ „Consulta a la base de datos de bienes inmuebles” (în spaniolă). Ministerio de Educación, Cultura y Deporte. Gobierno de España. Arhivat din original în . Accesat în . 
  26. ^ „El certamen Cruzarte entrega hoy sus premios de arte joven”. El Día (în spaniolă). Leoncio Rodríguez S.A. . Accesat în . 
  27. ^ „XII Festival de Música Antigua y Barroca” (în spaniolă). TodoTenerife.es, Área de Turismo del Cabildo Insular de Tenerife. 
  28. ^ „ORDEN de 12 de diciembre de 2013, por la que se determinan las fiestas locales propias de cada municipio de la Comunidad Autónoma de Canarias para el año 2014” (în spaniolă). Boletín Oficial de Canarias (BOC) N.º 244. Accesat în . 
  29. ^ „Parroquias de la diócesis de Tenerife” (în spaniolă). Conferencia Episcopal Española. Arhivat din original la . 
  30. ^ „Infraestructura de Datos Espaciales de Canarias. Callejero Turístico” (în spaniolă). Consejería de Educación, Universidades y Sostenibilidad. Gobierno de Canarias. Arhivat din original la . 
  31. ^ „Fiestas” (în spaniolă). Cabildo Insular de Tenerife. 
  32. ^ „El Puerto de la Cruz nombra Alcalde Honorario al Gran Poder de Dios”. El Día (în spaniolă). Leoncio Rodríguez S.A. . Accesat în . 
  33. ^ „Datenbank der kommunalen Partnerschaften” (în germană). Secția germană a Consiliului Municipiilor și Regiunilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Nota de prensa en periódico El Día”. 

Legături externe[modificare]