Radu Paisie

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Radu al VII-lea
(Radu Paisie)
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png

Domn al Țării Românești
Date personale
Născutdupă 1495[1]
Căsătorit cuStana, fiica lui Petru Rareș, Ruxandra Basarab
Apartenență nobiliară
Fișier:Icone couronne rouge.svg Domn al Țării Românești (1x)
Domnieseptembrie 1534 – noiembrie 1534
PredecesorVlad Vintilă
SuccesorVlad Vintilă
Fișier:Icone couronne rouge.svg Domn al Țării Românești (2x)
Domnie12 iunie 1535 – februarie 1536?
PredecesorVlad Vintilă
SuccesorBanul Mărăcine
Fișier:Icone couronne rouge.svg Domn al Țării Românești (3x)
Domniefebruarie 1536? – iunie 1539?
PredecesorBanul Mărăcine
SuccesorȘerban din Izvorani
Fișier:Icone couronne rouge.svg Domn al Țării Românești (4x)
Domnieseptembrie 1539 – începutul lui 1544
PredecesorȘerban din Izvorani
SuccesorLaiotă Basarab
Fișier:Icone couronne rouge.svg Domn al Țării Românești (5x)
Domnie1544 – februarie 1545
PredecesorLaiotă Basarab
SuccesorMircea Ciobanul
Fișier:051 - Radu Paisie.jpg
Sigiliul lui Radu Paisie

Radu Paisie (n.  ?) cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș, a fost domn în Țara Românească: iunie 1535 - martie 1545.

Biografie[modificare]

S-a născut în jurul anului 1500.[2]

A fost fiul lui Radu cel Mare; călugăr și stareț la Mănăstirea Curtea de Argeș sub numele de Paisie, ca domn și-a luat numele de Radu, fiind ales de boieri.

În 1538 - 1540, turcii au ocupat Brăila, pe care o transformă împreună cu ținutul din jur, în raia în 1541. La 7 ianuarie 1543 a încheiat cu arhiducele austriac Ferdinand o alianță prin care își promiteau ajutor reciproc împotriva turcilor, urmând ca Radu Paisie să-i furnizeze știri despre mișcările dușmanului. La 1544 boierii pribegi în fruntea cărora se aflau Laiot și Stroe, l-au atacat și au încercat să-l alunge, însă au fost învinși. A fost înlăturat de pe tron de fratele său (după tată) Mircea Ciobanul în martie 1545. Turcii l-au exilat în Egipt, unde a și murit. Se crede că este înmormântat într-o biserică din Alexandria în Egipt. Era un om pios care se îngrijea de cele bisericești, terminând mitropolia din Târgoviște și clădind mănăstirile Mislea din Prahova, Cosoteni din Teleorman si Valea din Țițești.

Familia

El s-a căsătorit prima oară cu Stana, fiica lui Petru Rareș și au avut 6 copii: Marcu (fl.1543), Voica, Maria, Pătrașcu cel Bun, Vlad (fl.1543) și Cârstina.[3]

El a mai avut un fiu, Mihnea, care s-a turcit în 1555 sub numele de Mehmed.[3]

Petru s-a recăsătorit cu Ruxandra Basarab, la 1541.[4] Ei n-au avut copii.[5]

Note[modificare]

  1. ^ Părinții lui, Radu al IV-lea cel Mare și Cătălina Crnojevic au fost căsătoriți în jurul anului 1495.
  2. ^ Valentin Gheonea, "Un domnitor controversat — Radu Paisie", in Magazin Istoric, September 1996, pp. 49–51.
  3. ^ a b Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Moldova și Țara Românească. 
  4. ^ Iorga, Nicolae (). Femeile din Viața neamului nostru. p. 20. 
  5. ^ Nicolae Iorga, în cartea sa, Femeile din viața neamului nostru, scrie că Marcu ar fi fost fiul Ruxandrei și lui Petru, dar probabil este o eroare.

Legături externe[modificare]


Predecesor:
Vlad Vintilă
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png
Domn al Țării Românești

1534
Succesor:
Vlad Vintilă
Predecesor:
Vlad Vintilă
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png
Domn al Țării Românești

1535 – 1536
Succesor:
Banul Mărăcine
Predecesor:
Banul Mărăcine
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png
Domn al Țării Românești

1536 – 1539
Succesor:
Șerban din Izvorani
Predecesor:
Șerban din Izvorani
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png
Domn al Țării Românești

1539 – 1544
Succesor:
Laiotă Basarab
Predecesor:
Laiotă Basarab
Fișier:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png
Domn al Țării Românești

1544 – 1545
Succesor:
Mircea Ciobanul