Reuven Rubin

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Reuven Rubin
ראובן רובין
Date personale
Activitate
Premii 
Fișier:Reuven Rubin ambasador 1948.jpg
Reuven Rubin, cel dintâi ministru plenipotențiar al Israelului în România, cu soția lui, Esther, 1948

Reuven Rubin (nume la naștere: Rubin Zelicovici )[1] (n.  ?) a fost un pictor israelian, de origine evreu român. Este considerat unul din cei mai însemnați pictori israelieni, care s-a făcut cunoscut în anii mandatului britanic în Palestina și în primii ani de după întemeierea statului Israel modern. În opera sa se reflectă lumina și spiritualitatea Țării Israelului. În 1973 i s-a decernat Premiul Israel. Rubin a fost și primul legat al Israelului în România.

Biografie[modificare]

Reuven Rubin s-a născut sub numele Rubin Zelicovici în 1893 [2]la Galați în România într-o familie evreiască hasidică de condiție modestă.[3] Tatăl său, Rebbe Yoel Dov Zelicovici, originar din Fântâna Mare, Fălticeni [4] a slujit în sinagogă ca hazan (cantor) și shamash, iar mama sa, Fani Faige (Tzipora) născută Rabinovici, originară din comuna Lespezi, Iași[5]era fiică de rabin și s-a măritat la 15 ani prin mijlocirea unui pețitor.[6]

Reuven a fost al optulea dintre 13 copii, din care au supraviețuit numai trei. Talentul său artistic a ieșit la iveală încă la vârsta de trei ani, în vreme ce învăța la heder, școala tradițională evreiască pentru băieți. Unele din picturile sale, trimise de un prieten al fratelui său, au fost publicate într-o revistă pentru copii. Numai că interesul sau pentru artă nu a fost încurajat de părinți.

Și-a petrecut tinerețea la Fălticeni, unde a semnat punerea în scenă a piesei "Avarul" de Moliére[1]. În anul 1912 a plecat în Israel.

A studiat Școala de Arte Bezalel din Ierusalim și aici și-a schimbat numele din Zelicovici în Rubin. Și-a continuat studiile la Paris, la Ecole des Beaus Arts și Academie Colarossi (1913-1914). În 1915 a revenit la Fălticeni, iar în 1919-1920 a studiat la Cernăuți[7].

În anul 1920, aflându-se la New York, i-a atras atenția fotografului Alfred Stieglitz, și cu ajutorul acestuia și-a deschis prima expoziție personală la Galeria Anderson. În anul 1922 s-a stabilit în Țara Sfântă.

Expoziția personală din 1932 a marcat fondarea și deschiderea Muzeului de Artă din Tel Aviv. El a fost totodată cel dintâi reprezentant diplomatic (1948-1950), cu rang de ministru plenipotențiar, al statului Israel în România. În anul 1969 a publicat lucrarea autobiografică ”Viața mea, arta mea”. În anul 1952 a avut o expoziție personală în cadrul Bienalei de la Veneția și în 1962 o retrospectivă la New York.[7]

A fost unul din cei mai însemnați pictori din țara sa, care s-a făcut cunoscut în perioada mandatului britanic în Palestina și în primii ani de existență ai Israelului modern. În creația sa a exprimat lumina și spiritualitatea Țării Israelului. El a fost totodată cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar, al statului Israel în România.

Premii[modificare]

A fost distins cu Premiul Național al Statului Israel în anul 1971.

Legături externe[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ „Falticeni”. www.jewishvirtuallibrary.org. 
  2. ^ Reuven Rubin pe situl genealogic Geni
  3. ^ Fălticeni în jewishvirtuallibrary.org Encyclopedia Judaica, Gale
  4. ^ Joel Dov Zelicovici pe situl genealogic Geni
  5. ^ Fani Feiga Rabinovici Spe situl generalogic Geni
  6. ^ The Cross He Bore
  7. ^ a b Stoica, Corneliu (). Dicționarul artiștilor plastici gălățeni. Galați: Axis Libri. p. 280. 

Bibliografie[modificare]

  • ^ Eugen Dimitriu: Un album al viselor frumoase, Suceava, Editura "George Tofan", 2009, ISBN 978-973-1862-98-9, 470p., pag. 319-320
  • Corneliu Stoica, Dicționarul artiștilor plastici gălățeni, Galați, Axis Libri, 2013, p. 280-281