Rohozna
| Rohozna | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text |
Rohozna (în украинский язык Рогізна, transliterat: Rohizna) este un cartier al municipiului Cernăuți, situat în raionul Sadagura. Până în anul 1965 a fost o localitate separată, după care a fost încorporată orașului.
Istorie[modificare]
Conform datelor arheologice, așezarea a apărut cel târziu în secolele al XII-lea – al XIII-lea. Prima mențiune documentară datează din 7 octombrie 1519, când voievodul Ștefăniță Vodă a dăruit satul Episcopiei de Rădăuți.[1] Etimologia denumirii este controversată: potrivit unei ipoteze, satul și-ar fi primit numele de la un proprietar local, Rohozna, în timp ce tradiția populară o leagă de planta rogoz (stuf).
Localitatea este situată pe malul drept al râului Zădubrovca, într-o zonă mlăștinoasă, pe drumul ce leagă Cernăuți de Zastavna. De-a lungul secolelor, satul a fost împărțit și deținut de mai multe familii boierești moldovene, printre care Cantacuzino, Cracalia, Brânzanul, Mateiaș, Ursachi și Potlog. În secolul al XVIII-lea, în urma colonizării inițiate de administrația moldovenească sub Ioan Teodor Callimachi, în Rohozna s-au stabilit ruteni.[1]
În perioada habsburgică, localitatea a fost inclusă în Ducatul Bucovinei, făcând parte din districtul Cernăuți. Conform recensământului din 1908, avea 3.967 de locuitori, majoritatea ruteni și evrei, precum și o minoritate românească, poloneză și armeană. La Recensământul din 1930, localitatea a fost considerată o suburbie a Sadagurei.
În 1965, Rohozna a fost alipită orașului Sadagura, devenind parte a raionului Sadagura din municipiul Cernăuți.
Jubileul de 500 de ani[modificare]
La 3 iulie 2018, Consiliul municipal Cernăuți a decis organizarea sărbătoririi a 500 de ani de la prima atestare documentară a Rohoznei. A fost constituită o comisie de organizare prin dispoziția secretarului Consiliului municipal, Vasîl Prodan. Pe parcursul anului 2019 au fost organizate expoziții și conferințe tematice, culminând cu evenimentul aniversar din 13 octombrie 2019.
Educație[modificare]
- În anii 1860 a fost construită o școală primară cu predare în limba germană, întreținută din contribuțiile comunității locale și ale baronului Xenofon Mustață.
- În anii 1890, școala a devenit de șase clase, iar după 1918 a trecut la predarea în limba română.
- În 1940 a fost transformată în școală ucraineană, cu predare obligatorie a limbii ruse.
- În 1972 a fost inaugurat actualul local al Școlii generale nr. 39 din Cernăuți, situat pe strada Karbulițkîi.
Lăcașuri de cult[modificare]
Prima biserică din lemn cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost ridicată în 1680 din contribuția enoriașilor. A fost reconstruită în 1857 și pictată din nou în 1875.
În 1923 a fost sfințită actuala biserică de zid, ridicată după aprobările primite în 1912. Biserica a funcționat neîntrerupt și în perioada sovietică. În 1992, comunitatea parohială a trecut de la UOC-MP la UOC-KP, unde s-a introdus slujirea în limba ucraineană.
Cultură și presă[modificare]
La începutul secolului al XX-lea, în Rohozna a fost editat ziarul ucrainean Naŭka, coordonat de învățătorul și publicistul Vasîl Kazarișciuk.
În anul 1927, în apropierea localității a fost deschis aeroportul din Cernăuți.
Personalități[modificare]
- Benno Straucher (1854–1940), politician austriac și român.
- Francisc Iosif Rainer (1874–1944), medic român.
- Ostap Vîlșina (1899–1924), poet ucrainean.
Note[modificare]
- ^ a b „Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Rohozna”, Dragusanul.ro, accesat în
Bibliografie[modificare]
- Emil Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, Cernăuți, 1908.
- Documente moldovenești privind moșiile din ținutul Cernăuți (1600–1775).
- Arhivele Statului din Cernăuți, fonduri istorice.