Spiridon Popescu

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Spiridon Popescu
Date personale

Spiridon Popescu (n.  ?) a fost un scriitor și publicist român. A colaborat la revistele „Avântul”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic” etc. Scrisorile sale, publicate în „Evenimentul literar” sub titlul „Scrisori către vărul meu”, au ilustrat artistic ideile poporaniste ale revistei. În nuvela „Moș Gheorghe la expoziție” (1907) este zugrăvită „mascarada” expoziției jubiliare din 1906 în contrast cu viața de mizerie a țărănimii. „Rătăcirea de la Stoborani” (1909) este o altă lucrare importantă a lui Spiridon Popescu, un tablou realist al răscoalelor din 1907, alterat însă de influența poporanismului.

Studii[modificare]

începând cu 1871 urmează școala primară în satul natal, iar clasa a IV-a în comuna Oancea, jud. Galați. În 1878 se înscrie la Seminarul Teologic din Galați, unde face primele patru clase, apoi dă concurs pentru o bursă la instituția similară de la Socola (Iași), unde urmează cursul superior. Urmează timp de un an cursurile Școlii Politehnice din București și susține examenul de bacalaureat la Liceul Teoretic din Iași (1890). Urmează Facultatea de Științe, Secția Matematică a Universității din Iași (1895), cu licență în științele matematice (1898) și Școala Normală Superioară a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ca bursier (din 1891).[1]

Activitate socio-profesională[modificare]

A fost profesor de matematică la Școala Normală "Costache Negri" din Galați (1901-1904), iar în București profesor și director la Liceul „Mihai Viteazul” (1904-1916), profesor și subdirector la Liceul „Gheorghe Lazăr” (1916-1928).[2]

Debutează publicistic în revista Arhiva cu studiul Din viața satului meu-credințele săteanului despre școala și efectele ei (1890) și editorial cu volumul "Considerațiuni psihologice din viața poporului român" (1893).[3]

La Galați cunoaște viața și lupta muncitorilor și participă la acțiunea de alfabetizare inițiată de prietenul său Mihai Pastia. În această perioadă publică o serie de Scrisori către învățători, preoți și către cei ce vor să-și cunoască neamul, reunite ulterior (1921) în volumul „Contribuții la munca pentru ridicarea poporului”.[4]

Premii[modificare]

A obținut: premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru lucrarea Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului (Scrisori către învățători, preoți și către cei care vor să cunoască neamul), ediția a 2-a (1911).[1]

Opera[modificare]

  • Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului : (Scrisori către învățători, preoți și către cei ce vor să-și cunoască neamul). Ed. a 3-a. București : Viața Românească, 1921
  • Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului : (Scrisori către învățători). Galați : Editura Tipo-litografiei „Moldova”, 1904
  • Din povestirile unui vânător de lupi. București : Editura Librăriei Leon Alcalay,1912
  • Din povestirile unui vânător de lupi. București : Editura Librăriei „Universala” Alcalay & Co, [19--?]
  • Din proposițiile fundamentale ale dreptului internațional privat : Teză de licență. Bucuresci : Tipografia „Grivița” M. M. Antonescu, 1902.
  • Moș Gheorghe la expoziție. [București] : Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R, 1950
  • Moș Gheorghe la expoziție : [nuvelă]. [București] : Editura Tineretului, 1956
  • Moș Gheorghe la expoziție : nuvele. București : Viața Românească, 1922
  • Pagini alese. [București] : Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1959
  • Scrieri. București : Minerva, 1977.[1]

Note[modificare]

  1. ^ a b c Toporaș, Camelia; Badea, Otilia; Irimia, Rocsana; Bute, Mihaela (). Oameni în memoria Galaţiului : Aniversări 2009. Axis Libri. p. 347-351. 
  2. ^ Popescu Teiușan, Ilie (). Pedagogi și oameni de școală din România. București: Editura didactică și pedagogică. p. 133. 
  3. ^ „InfoGhid: Spiridon Popescu”. www.Bvau.ro. Accesat în . 
  4. ^ Nedelcu Oprea, Ioan Petrulias, Gheorghe Hîncu (). Cultura, ştiinţa şi arta în judeţul Galaţi : Dicţionar biobibliografic. p. 223-224. 

Bibliografie[modificare]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Brezeanu, Ioan. Galați - biografie spirituală : (Personalități ale științei, culturii și artei). Galați : Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, 2008, p. 294-295.
  • Faifer, Florin. Dicționarul general al literaturii române. [Vol. 5]. București : Univers Enciclopedic, 2006, p. 368-370.
  • Rotaru, Ion. O istorie a literaturii române vol. 2 : (De la 1900 pînă la cel de al doilea război mondial). București : Minerva, 1972, p. 92-93
  • Sasu, Aurel. Dicționarul biografic al literaturii române. [Vol. 2]. Pitești : Paralela 45, 2006, p. 411-412.
  • Zaharia-Filipaș, Elena. Dicționar de literatură română : Scriitori, reviste, curente. București : Univers, 1979, p. 312.

Legături externe[modificare]