Stepa Casimcea

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Stepa Casimcea
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Stepa Casimcea Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Stepa Casimcea Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Constanța
Județul Tulcea
 România
Cel mai apropiat orașHârșova
Coordonate44°45′39″N 28°26′39″E () / 44.76083°N 28.44417°E44.76083; 28.44417[1]
Suprafață21.954,8 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0100

Stepa Casimcea este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriile județelor Constanța și Tulcea[2].

Localizare[modificare]

Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Pantelimon și Vulturu) și în cea sudică a județului Tulcea (pe teritoriile comunelor Baia, Baidaud, Casimcea, Stejaru și Topolog)[3], în imediata apropiere a drumului național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Ciucurova.[4][5]

Descriere[modificare]

Stepa Casmicea a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[6] și se întinde pe o suprafață de 21.954,8 hectare[7].

Aria protejată reprezintă o întindere aridă în Podișul Casimcei (subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici[8].

Avifaună[modificare]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[9].

Fișier:Kaiseradler Aquila heliaca 2 amk.jpg
Acvilă de câmp (Aquila heliaca)[10]

Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu-păsărar (Accipiter nisus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de câmp (Aquila heliaca), ciuf-de-pădure (Asio otus), bufniță (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo rufinus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra),șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete-cenușiu (Circus pygargus), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), stăncuță (Corvus monedula), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), presură de grădină (Emberiza hortulana), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), șoim de tundră (Falco rusticolus), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), acvilă-porumbacă-mică (Hieraaetus pennatus), frunzăriță-galbenă (Hippolais icterina), rândunică roșcată (Hirundo daurica), rândunică de hambar (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc-cu-cap-roșu (Lanius senator), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), gaia neagră (Milvus migrans), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), grangur (Oriolus oriolus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), viespar (Pernis apivorus), turturică (Streptopelia turtur), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de câmpie (Sylvia communis) sau silvie de zăvoi (Sylvia borin)[11].

Căi de acces[modificare]

Monumente și atracții turistice[modificare]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare]

Legături externe[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Stepa Casimcea (general information); accesat la 18 decembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Stepa Casimcea Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 18 decembrie 2013
  3. ^ Localizarea ariilor de protecție specială avifaunistică pe teritoriul țării Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 18 decembrie 2013
  4. ^ e-consultare.gov.ro Localizarea sitului Natura 2000 - Stepa Casimcea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 noiembrie 2025
  5. ^ Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Stepa Casimcea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 18 decembrie 2013
  6. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 18 decembrie 2013
  7. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 18 decembrie 2013
  8. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Stepa Casimcea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 18 decembrie 2013
  9. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 18 decembrie 2013
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila heliaca specie aflată pe lista roșie a IUCN, accesat la 18 decembrie 2013
  11. ^ Eunis.eea.europa.eu - Stepa Casimcea (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 18 decembrie 2013