Valentin Voicilă

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Valentin Voicilă
Date personale
CopiiMaria Margareta Voicilă
Cetățenie România
Activitate
Roluri importanteSă mori rănit din dragoste de viață Există joi?, Undeva, în Est[1]
Cariera politică

Valentin Voicilă (n. 23 iunie 1958, Brăila, România - d. 27 noiembrie 2025, Arad, România) a fost actor român de film, radio, scenă și voce, liderul civic al Aradului[2] în Revoluția Română din 1989,[3] și cel mai tânăr[sursa nu confirmă] delegat al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională,[4] primul parlament democratic de după căderea regimului comunist.[necesită citare]

Teatru[modificare]

A fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC) în 1982, unde l-a avut profesor pe Amza Pellea și îndrumător pe Florin Piersic. În primul an de studenție a urcat pe scena Teatrului Bulandra. A debutat la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila,[5] apoi a evoluat la Teatrul din Baia Mare și în final la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad[6] pentru patruzeci de ani.

Liderul Revoluției de la Arad[modificare]

În timpul revoluției din decembrie 1989, Valentin Voicilă a preluat conducerea județului, la 22 decembrie, și a reprezentat Aradul în Parlament[7],[8][sursă primară] ca președinte al F.D.R., C.P.U.N. și C.F.S.N. Arad.[9] În acest timp a deținut funcția de șef de județ, președinte al Consiliului Județean și, ulterior, primul președinte al Fundației Județene Arad a Revoluției din Decembrie 1989.[10]

Despre ziua de 21 decembrie 1989 în care actorul a avut rol esențial, publicistul Vasile Dan descria astfel în Observator Arădean, și republicat în cartea de eseuri „Proza zilei”,[11] tipărită în 2004 la Arad[12]:[13]

„Așa am vãzut, cu ochii mei, cum a început revoluția. Am vãzut soldați în fața Primãriei, trãgînd focuri automate, cu trasoare. Muniție de rãzboi. Am vãzut tancuri și transportoare blindate; de pe ultimele s-au tras focuri de mitralierã, peste capetele manifestanþilor – aproape exclusiv muncitori arãdeni – îngenunchiați în dreptul Bisericii Roșii (aceștia nu s-au risipit, ci scandau: „Dumnezeu este cu noi!”, „Dumnezeu este cu noi!”. Și „Fãrã violențã!”, „Fãrã violențã!”). Joi, 21 decembrie 1989, între 10 și 11, a apãrut în piațã un tînãr subțire, înalt, cu ochii mari, negri, aprinși ca niște cãrbuni. Era actorul Valentin Voicilã. Pãrea în transã. Va juca, în acele ore, rolul vieții lui. Fãrã el, sînt absolut convins, totul s-ar fi transformat într-o baie de sînge. În aer, peste mulțimea îngenunchiatã, sufla, perfid, moartea. Mulți rosteau, pentru prima oarã în viațã, Tatãl Nostru.”

În 22 decembrie 1989 a format Frontul Democratic Român din Arad alături de alți 13 membri ai Comitetului de demonstrație auto-intitulați revoluționari, reprezenanți de intreprinderi și instituții, inclusiv militari. Voicilă a fost ales președinte, Ioan Trifa, Onofrei Dănilă și Mircea Crișan vicepreședinți, și astfel s-a format un nou organ executiv și comitete pe domenii de activitate.[14] În cartea sa despre Revoluția din Decembrie 1989, președintele Emil Constantinescu îl nominalizează pe Valentin Voicilă în programul detaliat al zilelor 21-22 decembrie din orașul Arad, ca lider al muncitorilor revoluționari și bun organizator al protestelor pașnice:[15]

„Valentin Voicilă, actor la teatrul din localitate, decide să acționeze pentru ca protestatarii să se organizeze, să fie uniți, iar Armata să nu fie provocată. la legătura cu liderii muncitorilor Onofrei Dănilă de la Orologerie și Mircea Crișan, maistru la Strungul. Trimite un grup de muncitori la Maternitatea Spitalului de unde aceștia cer și primesc scutece și cearșafuri. Obține ruj de buze de la câteva femei și scrie cu el lozinci pe pânză: Fără violență! Jos Ceaușescu!”

Membru în Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989[modificare]

Ca membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, Valentin Voicilă s-a dedicat recuperării memoriei Revoluției și promovării adevărului istoric.[necesită citare]

Valentin Voicilă a făcut parte din Conducerea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (prescurtat IRRD), alături de Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu.[16]

Traseul muncitorilor revoluțonari arădeni, refăcut an de an la Arad[modificare]

Revoluția din decembrie 1989, Arad
Valentin Voicilă pe podiumul improvizat, la Revoluția din Decembrie 1989, Arad

Alături de cei care au participat la Revoluția din decembrie 1989 din partea intreprinderilor arădene, Voicilă a parcurs an de an locurile însemnate unde a depus coroane de flori, a ținut discursuri și a făcut rugăciuni cu asistența arhiereilor ortodocși.[17] Acest traseu a devenit tradițional pentru cei care onorează Revoluția, alături de cei care au fost protagoniști în 1989. La ultima participare a sa, în 21 decembrie 2023, actorul Valentin Voicilă declara astfel în incinta fostei Orologerii din Arad:[18]

„Muncitorii de la Orologerie au ridicat orașul Arad la nivel mondial, lucru recunoscut de spionii CIA, care vorbeau de Timișoara și Arad – al doilea oraș al Revoluției. (…) În urmă cu 34 de ani, la Orologerie erau foarte mulți oameni. Eu nu am vrut să ies în evidență la acele proteste, dar un om (Dănilă Onofrei) mi-a spus la un moment dat că eu știu să vorbesc și mi-a cerut să o fac. Și am vorbit, i-am organizat pe oameni și am făcut un cordon de luptători care s-a așezat între demonstranți și Armată, pentru a nu fi ucis niciun militar. E foarte greu să privesc în urmă…”

Fișier:Placheta comemorativa Orologerie Arad 21 Decembrie 1989 ora 7 39.jpg
Placa comemorativă „21 Decembrie 1989 ora 7 39" de pe clădirea Întreprinderii de Orologerie Industrială din Arad

Programul omagierii eroilor arădeni ai Revoluției din 1989, respectat anual la Arad după cum urmează:[19][20]

  • 21 decembrie – Orologerie – Arad, str. Cocorilor - Strungul – Arad, Calea Victoriei - Biserica parohială Arad Șega II cu hramul „Înălțarea Domnului” – Arad, Piața UTA – slujbă de pomenire - Troița Eroilor – Arad, cimitirul Eternitatea – Crucea Eroilor – Arad, Piața Revoluției – Monumentul Eroilor – Arad, Piața Revoluției
  • 22 decembrie – Piața Revoluției – Monumentul Eroilor – ceremonie solemnă cu participarea: asociațiilor de revoluționari, reprezentanților autorităților și instituțiilor publice, cadrelor militare active în rezervă și retragere, reprezentanților bisericii, universităților, partidelor politice, ONG-urilor, cetățenilor interesați – Garnizoana Arad – Monument Subcetate – Monumentul Eroilor – Arad, str. Făt-Frumos.
  • 23 decembrie – Monument - Toth Sandor – Arad, faleza Mureșului, în apropierea podului Decebal

În ultimii ani de viață, Voicilă a conferențiat la diferite edituri și școli despre Revoluție și importanța ei în dezvoltarea României.[21][22]

Spectacole teatrale[modificare]

Lista tuturor spectacolelor teatrale ale actorului român Valentin Voicilă, conform Institutului Național al Patrimoniului[23]

  • Între etaje, personaj: Spectatorul, UNATC - București, premiera: 25 februarie 1982
  • Leoance și Lena, personaj: Valerio, Teatrul Municipal - Baia-Mare, premiera: 05 decembrie 1982
  • Vicleniile lui Scapin, personaj: Scapin, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 13 mai 1984
  • Valiza cu fluturi, personaj: Alin, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 05 octombrie 1984
  • Profesiunea Doamnei Warren, personaj: Frank Gardner, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 14 martie 1985
  • Cioburi de curcubeu, recital, texte de Feodor Dostoievski, Harold Pinter și Tennessee Williams, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 18 octombrie 1985
  • O scrisoare pierdută, personaj: Tipătescu, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 01 martie 1986
  • Calandria, personaj: Lidio, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 16 septembrie 1986
  • Acești îngeri triști, personaj: Ion, premiera: 26 aprilie 1987
  • Aș vrea să fiu amicul tău dragoste, text de Mircea Cărtărescu, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 10 februarie 1988
  • Traversarea Niagarei, personaj: Carlo, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 1988
    Premieră 26 Mai 2013
    Posterul spectacolului „Năpasta” de I.L.Caragiale în regia actorului Valentin Voicilă, Teatrul Clasic, Arad, 2017/2018
  • Comedia erorilor, personaj: Antipholus, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 29 iunie 1989
  • Familia anticarului, personaj: Brighella, servitorul contelui anselmo, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 26 noiembrie 1989
  • Traversarea Niagarei, personaj: Carlo, Teatrul Național Mihai Eminescu - Timișoara, premiera: 15 septembrie 1991
  • D-ale carnavalului, personaj: Nae Girimea, Teatrul Național Mihai Eminescu - Timișoara, premiera: 14 aprilie 1992
  • O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu, personaj: Nicolae Ceaușescu, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 22 septembrie 2001
  • Castelul, personaj: Josef K, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 26 ianuarie 2002
  • Rege, preot și profet, personaj: Profetul, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 10 noiembrie 2002
  • Mătrăguna, personaj: Senior Nicia, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 14 octombrie 2003
  • Furtuna, personaj: Prospero, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 14 noiembrie 2004
  • Gara de vest, personaj: Rol nespecificat, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 01 iulie 2006
  • A douăsprezecea noapte, personaj: Sebastian, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 22 ianuarie 2012
  • Năpasta, personaj: Ion, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 26 mai 2013
  • exist.exe, personaj: nespecificat, Teatrul de Stat - Arad, premiera: 18 decembrie 2021

Piese de teatru regizate[modificare]

Filmografie[modificare]

Poster „Undeva în Est”, 1991
Poster Undeva în Est, 1991

Actorului i-au fost încredințate roluri principale pentru marele ecran – Întoarce-te și mai privește o dată (regia Dinu Tanase), Există joi? (regia Adrian Petringenaru), Undeva în est (Regia Nicolae Margineanu) dar și “partituri” secundare în filmele: Să mori rănit din dragoste de viață ( regia Mircea Veroiu), Râdeți ca în viață (regia Andrei Blaier), Întunecare (regia Alexandru Tatos), Răstimp (coproducție româno-germană, regia Friedrich Schuller), Cântec în zori (regia Dinu Tănase) și Damen Tango (regia Dinu Tănase)

Activități religioase[modificare]

Din primele zile ale revoluției arădene, Voicilă s-a declarat creștin mărturisitor.[5] Pe o perioadă de mai bine de douăzeci de ani acesta a activat integralist în cadrul rețelei radiofonice Radio Vocea Evangheliei din țară, fiind traducătorul și cititorul pastorului american Charles Stanley în cadrul programului „Cu brațele deschise”, o producție a organizației americane In Touch Ministries.[29]

Decesul[modificare]

Decesul actorului a survenit din cauza unor boli agravate în urma accidentului rutier din 3 Mai 2024 din Arad.[30][31]

Premii și distincții[modificare]

  • Marele Premiu - Gala Tinerilor Actori, ex-aequo: Valentin Voicilă (Teatrul Dramatic din Baia Mare), pentru interpretarea fragmentului Îngrijitorul de llarold Pinter și Miriam Cuibus (Teatrul Național din Timișoara), pentru recitalul de versuri Corabia lui Sebastian de A. E. Baconsky, Festivalul Național Cîntarea Romîniei, Costinești, 14-18 iulie, 1983[32]
  • Ordinul Centenar - oferit de Consiliul Județean Arad prin președintele Cionca la 21 decembrie 2018 „în semn de respect celor care au luptat pentru libertatea românilor în Decembrie 1989”

Cărți publicate[modificare]

  • ARAD - poeme, Valentin Voicilă, Fundația Culturală Ioan Slavici Arad, Editura Noul Scrib, Arad, 2014[33]
  • Vă iubesc, arădeni!, Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan, Colecția „Întrebătorul din Agora”, Editura Fundației „Ioan Slavici”, Arad, 2013[34]

Note[modificare]

  1. ^ [1], Valentin Voicila, Profil IMDB
  2. ^ Natalia, de Georgiana. „A murit marele actor al României. Liderul Revoluției din Arad s-a stins din viață: Eternă recunoștință. Să-ți fie sufletul în lumină, Lider al Libertății” (în Romanian). Capital. Accesat în . 
  3. ^ [2], Actorul Valentin Voicilă și principala voce de la Arad a Revoluției din 1989 a murit
  4. ^ „Lista șefilor CPUN din țară, prima structură post-decembristă condusă de Iliescu. Ce s-a ales de cei care ne-au vândut ideea că suntem oameni liberi”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  5. ^ a b „Rădăcinile din pământ și în cer ale lui Valentin Voicilă”. www.arq.ro. Accesat în . 
  6. ^ SA, Imedia Plus Group. „Valentin Voicilă”. Cinemagia. Accesat în . 
  7. ^ „Valentin Voicilă, actor și liderul Revoluției din Decembrie 1989 la Arad, a murit la 67 de ani”. Gândul. . Accesat în . 
  8. ^ Engel, Emanoil (), „Cred că joc un rol al destinului meu-interviu cu Valentin Voicilă”, Teatrul Azi, nr. în TOM: 3; anul 1990, pp. 13–13, ISSN 1220-4676, accesat în  
  9. ^ „S-a întâmplat acum 34 de ani: Revoluția Română, la Arad”. ARADON. . Accesat în . 
  10. ^ „VIDEO Un actor a fost conducătorul Revoluției din Arad, dar și președinte al Consiliului Județean și al CPUN Arad”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  11. ^ Dan, Vasile (). „Poftiți la Revoluție - Eu am fost”. Proza zilei. Gutenberg Univers Arad. pp. 21,22. ISBN 973-8096-96-0. 
  12. ^ „Vasile DAN, președintele Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România” (în English). www.uniuneascriitorilorarad.ro. Accesat în . 
  13. ^ Popović, Virđinija (), „VASILE DAN, UN POET ECHINOXIST”, Europa, revistă de literatură, artă, cultură și tranziție (în Romanian) (03), pp. 140–140, ISSN 1820-9181, accesat în  
  14. ^ „Cronologie arădeană – 22 decembrie – Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol" Arad”. . Accesat în . 
  15. ^ Păcatul originar, sacrificiul fondator: Revoluția din decembrie ’89 așa cum a fost, accesat în  
  16. ^ „Lista membrilor Consiliului Științific al IRRD”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Eroii Revoluției, omagiați la Arad | Arhiepiscopia Aradului”. www.arhiepiscopiaaradului.ro. Accesat în . 
  18. ^ (I.R.) (). „Revoluția Română: "Spionii CIA au recunoscut un lucru"”. Cotidianul RO. Accesat în . 
  19. ^ Pavel, Adrian (). „Eroii Revoluției din 1989, omagiați la Arad”. Live Arad - Știri din Arad. Accesat în . 
  20. ^ „Comemorarea eroilor Revoluției – programul manifestărilor”. ARADON. . Accesat în . 
  21. ^ Novăcescu, Angela (). „Întâlnire pentru tineri, cu un cunoscut revoluționar. Cum pot afla elevii mai multe despre evenimentele din 1989”. PRESSALERT.ro. Accesat în . 
  22. ^ „Actorul și revoluționarul Valentin Voicilă le-a vorbit elevilor despre evenimentele din 1989 « Colegiul Național Elena Ghiba Birta”. ghibabirta.ro. Accesat în . 
  23. ^ „Spectacole Teatrale și Muzicale”. star.cimec.ro. Accesat în . 
  24. ^ „Spectacole Teatrale și Muzicale”. star.cimec.ro. Accesat în . 
  25. ^ „Al tău vechi, Caragiale! – Momente si schite, scrisori catre Vlahuta de I.L.Cargiale”. Teatrul Clasic Ioan Slavici. Accesat în . 
  26. ^ „Spectacole Teatrale și Muzicale”. star.cimec.ro. Accesat în . 
  27. ^ „Năpasta – de Ion Luca Caragiale”. Teatrul Clasic Ioan Slavici. Accesat în . 
  28. ^ „Spectacole Teatrale și Muzicale”. star.cimec.ro. Accesat în . 
  29. ^ „Cu brațele deschise” (în English). Radio Vocea Evangheliei. Accesat în . 
  30. ^ Cotuna, Adrian (). „Îndrăgitul actor Valentin Voicilă a suferit o comoție cerebrală și este internat la neurochirurgie”. Glasul Aradului. Accesat în . 
  31. ^ Păun, Liana (). „A murit Valentin Voicilă, actorul care a condus revolta de la Arad în decembrie 1989”. PRESSALERT.ro. Accesat în . 
  32. ^ Teatrul, nr. în TOM: 9, 1983, accesat în  
  33. ^ „S-a lansat volumul "ARAD-poeme" | AradReporter” (în English). Accesat în . 
  34. ^ „Vă iubesc, arădeni! – Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol" Arad”. . Accesat în . 

Legături externe[modificare]

Interviuri