Valeri Marcenko
| Valeri Marcenko | |
| Date personale | |
|---|---|
Modifică date / text  |
Valeri Marcenko (în украинский язык Валерій Марченко; n. ?) a fost un poet, jurnalist, traducător și membru al Grupului Helsinki Ucrainean.
Marcenko s-a născut într-o familie educată. Bunicul său, Mihailo Marcenko, a fost primul decan sovietic al Universității din Lviv.[1] Mama sa era profesoară de literatură.[1] Valeri Marcenko a absolvit Academia de Arte din Kiev și a lucrat la ziarul „Ucraina Literară” (ucraineană: Літературна Україна) ca traducător. A tradus în ucraineană din azeră și poloneză. Specialitatea sa erau relațiile literare azero-ucrainene.
Pe 25 iunie 1973, Marcenko a fost arestat și acuzat de agitație și propagandă antisovietică, în principal pentru trei articole pe care le-a scris, precum și pentru eforturile sale de a populariza lucrarea lui Ivan Dziuba „Internaționalism sau rusificare?” în Ucraina. Pe 29 decembrie 1973, Marcenko a fost condamnat la șase ani de închisoare și doi ani de exil.[2]
Activitate în timpul detenției[modificare]
În timpul detenției sale în sistemul penitenciar sovietic, Marcenko a lucrat ca arhivar pentru tot ceea ce vedea. A colectat și publicat relatări personale despre viața de zi cu zi a prizonierilor, interviuri și eseuri.
De asemenea, a tradus multe lucrări în ucraineană, cum ar fi Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii, precum și opere de Robert Burns, Voltaire și Edgar Allan Poe.
A doua arestare[modificare]
Pe 23 octombrie 1983, Marcenko a fost arestat a doua oară și din nou acuzat în temeiul articolului 62 din Codul Penal al RSS Ucrainene pentru „Agitație și Propagandă Antisovietică”. Declarat infractor periculos, a fost condamnat la zece ani de închisoare și cinci ani de exil.
A fost ținut în condiții îngrozitoare, unde s-a îmbolnăvit. Datorită presiunii internaționale pentru eliberarea jurnaliștilor, i s-a permis să fie transferat din lagăr într-un spital. Cu toate acestea, era deja prea târziu.
În jurul datei de 7 octombrie 1984, Valeri Marcenko a murit într-un spital din Leningrad[3].
Înmormântare și comemorare[modificare]
Marcenko este înmormântat în satul Hatne, în regiunea Kiev.
Astăzi, există un muzeu dedicat vieții și operei lui Valeri Marcenko în școala nr. 175 din Kiev. În octombrie 2017, fosta „Piață Internațională” din capitala ucraineană Kiev a fost redenumită Piața Valeri Marcenko în onoarea sa[4].
Note[modificare]
- ^ a b Романюк, Надія. „Світ тримається на одержимих (Lumea se sprijină pe cei obsedați)”. ZN.ua (în українська).
- ^ „The Death of Valery Marchenko” (în English). USSR News Update. . Accesat în .
- ^ „Смерть украинских политзаключённых в лагерях (Moartea deținuților politici ucraineni în lagăre)” (în русский). Vesti iz SSSR. . Accesat în .
- ^ „Kyiv City Council Renames Internatsionalna Square As Valeriya Marchenka Square” (în English). Ukrainian News. . Accesat în .
- Articole cu surse în limba українська (uk)
- Articole cu surse în limba English (en)
- Articole cu surse în limba русский (ru)
- Articole biografice fără fotografii
- Nașteri cu dată necunoscută
- Articole Wikipedia cu control de autoritate
- Nașteri în 1947
- Nașteri pe 16 septembrie
- Decese în 1984
- Decese pe 7 octombrie
- Disidenți sovietici
- Activiști
- Oameni din Kiev