50°52′N 4°28′E (Zaventem) / 50.867°N 4.467°E50.867; 4.467

Zaventem

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Zaventem
—  Comună  —
Vedere a municipalității Zaventem
Vedere a municipalității Zaventem
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Zaventem se află în Belgia
Zaventem
Zaventem
Zaventem (Belgia)
Zaventem în Belgia
Coordonate: 50°52′N 4°28′E ({{PAGENAME}}) / 50.867°N 4.467°E50.867; 4.467

ȚarăBelgia
RegiuneFlandra
ProvincieBrabantul Flamand
ArondismentHalle-Vilvoorde

Secțiuni

Guvernare
 - PrimarIngrid Holemans (VLD)

Suprafață
 - Total27,62 km²

Populație (2008)
 - Total29.500 locuitori
 - Densitate1.068 loc./km²

Cod poștal1930, 1932, 1933

Prezență online
Sit oficial

Zaventem în Brabantul Flamand
Zaventem în Brabantul Flamand
Zaventem în Brabantul Flamand

Zaventem (pronunție în Q7411 [ˈzaːvəntɛm]) este o comună în provincia Brabantul Flamand, în Flandra, una dintre cele trei regiuni ale Belgiei. Localitatea este situată în zona Dijleland, una din cele trei mari zone recreaționale care formează împreună Groene Gordel („Centura Verde”) din jurul Regiunii Capitalei Bruxelles. Comuna cuprinde localitățile Nossegem, Sint-Stevens-Woluwe, Sterrebeek și Zaventem. La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 29.500 locuitori. Suprafața totală este de 27,62 km², cu o densitate a populației de 1068 locuitori per km². Comuna Zaventem este situată în zona flamandă a Belgiei, unde limba oficială este neerlandeza. Minoritatea vorbitoare de limba franceză este reprezentată de 5 membri din 29 în consiliul local. Fiind situată în apropierea sediului NATO și a instituțiilor Uniunii Europene, numeroși funcționari internaționali locuiesc în comună.

Comuna este limitrofă Regiunii Capitalei Bruxelles, fiind situată în partea de nord a acesteia. Aeroportul Bruxelles ocupă o suprafață importantă a teritoriului comunei, fiind cunoscut din punct de vedere colocvial cu numele Zaventem.

Etimologie[modificare]

Vechea scriere a numelui municipalității este Saventhem, dar cea mai veche atestare a comunei Zaventem este Saventa, care apare în manuscrise ce datează din anul 1117. Există câteva ipoteze ale semnificației numelui. Una din ele se referă la cele șapte bălți sau mici lacuri ce au existat în zonă în perioada medievală. Altă ipoteză se referă la bălți situate într-un ținut nisipos (argilă nisipoasă). Alții interpretează numele Zaventem ca pe reconfigurări ale expresiilor zeven tommen (însemnând șapte tumuli galo-romani) sau zaaivelden (însemnând câmp pentru semănat).[1]

Istorie[modificare]

Fișier:Ferdinand de Boischott (1571-1649), Baron Zaventem, attributed to Anthony van Dyck.jpg
Ferdinand de Boischott (1571-1649), baron de Zaventem (pictură atribuită lui Antoon van Dyck, 1630)

Istoria localității Zaventem datează din neolitic și epoca romană. Examinarea unor morminte străvechi a dovedit că zona a fost locuită și în perioada Imperiului Franc și a Dinastiei Merovingiene. Zaventem a făcut apoi parte din Comitatul de Ukkel și Comitatul de Leuven, înainte de a fi alipit Ducatului Brabantului. Aproape de secolul al X-lea, Zaventem se afla în proprietatea Abației Nivelles. Centrul satului, dominat de biserică, se afla situat la întretăierea a două drumuri importante, primul legând Vilvoorde de Tervuren, iar al doilea Bruxelles de Erps. Parohia a fost înființată înainte de secolul al IX-lea, dar biserica, având hramul Sfântul Martin, a intrat în administrarea Abației de Nivelles la sfârșitul aceluiași secol. În 1147, dreptul de proprietate a fost transferat Diecezei de Cambrai. Parohia a rămas dependentă de această dieceză până în 1559, când a fost preluată de Dieceza de Mechelen.

Între 1112 și 1122, vasalul lui Lambertus de Craynhem, Lordul de Zaventem, a fost Ricardus de Saventen. Se pare că de Saventen era o familie de nobili care a coexistat cu familia aristocraților de Craynhem, mari proprietari de moșii, printre care și Zaventem. Alți proprietari importanți de terenuri din acea vreme erau Abația de Forest și Abația de Kortenberg. Domeniul feudal heerlijkheid al Zaventemului a intrat mai târziu în proprietatea cavalerului Hendrik van der Meeren, care l-a cumpărat de la altă familie nobilă. În 1381, cavalerul a fost numit oficial Lord de Zaventem, iar familia sa a continuat să stăpânească domeniul până în 1605. Ei dețineau un castel în apropierea bisericii parohiale, dar acesta a fost demolat în a doua jumătate a anilor 1920.

În 1605, Cancelarul Ducatului Brabantului, Ferdinand de Boisschot (1560-1649), a fost investit Lord de Zaventem, iar când a fost înnobilat baron, în 1621, Zaventem a devenit un baronat care s-a extins și peste satele Nossegem, Sterrebeek și Sint-Stevens-Woluwe. Familia de Boisschot a rămas proprietara domeniului până la Revoluția Franceză.

A existat inițial o pădure întinsă la vest de Zaventem, numită Saventerlo, unde veneau să vâneze ducii de Brabant. Zona a fost defrișată în mare parte în secolul al XVII-lea. Deși Zaventem a rămas o localitate predominant agricolă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, activitățile industriale datează cel puțin din secolul al XIII-lea. În toată această perioadă, numeroase mori de apă au fost instalate pe râul Woluwe, fiind ulterior convertite în mori pentru fabricarea hârtiei. Anterior, râul avea multe coturi la trecerea sa prin Zaventem, făcând dificilă producerea energiei cu ajutorul morilor. În 1208, Godfrey, Ducele de Brabant, a dat ordin să fie modificată și ridicată albia râului Woluwe, astfel încât morile să fie aprovizionate cu o cantitate suficientă de apă. Acest lucru a favorizat puternic industria hârtiei care s-a dezvoltat mai târziu, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Fișier:Town hall of Zaventem 03.jpg
Primăria municipalității Zaventem, anterior Vila Feldheim

Totuși, începând din secolul al XVIII-lea, Zaventem s-a transformat treptat dintr-o comunitate agricolă într-una industrială. La această evoluție a contribuit mai ales construcția șoselei dintre Leuven și Bruxelles, între anii 1705 și 1710. Din 1850, dezvoltarea motoarelor cu abur a intensificat procesul de industrializare, influențând negativ activitățile agricole. Gradual, răspânditul drept de superficie pentru terenurile agricole a fost înlocuit în secolul al XIX-lea de locuințe muncitorești. În 1866 a fost inaugurată calea ferată între Bruxelles și Leuven, împărțind localitatea Zaventem în două. Suplimentar față de industria hârtiei, activitățile industriale au luat amploare spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în domeniul tăbăcirii pielii. La începutul secolului al XX-lea, fabricantul de automobile Excelsior, care a devenit ulterior cunoscut la nivel internațional, a produs unele din autovehiculele sale într-o fabrică din Zaventem. Toate aceste inițiative industriale au condus la construirea în municipalitate a numeroase mici castele sau vile somptuoase pentru directorii executivi ai companiilor, precum Vila Feldheim, proprietate a bogatei familii cu același nume implicată în industria tăbăcirii pielii. După al Doilea Război Mondial totuși, multe din aceste manufacturi au fost obligate să-și închidă porțile, nereușind să mai facă față competiției străine.[1]

Odată cu construirea aeroportului, cu ocazia Expoziției Universale din 1958, peisajul localității Zaventem a fost modificat în mod semnificativ,[2][3] municipalitatea fiind anterior situată în zona întinsei păduri Saventerlo. Cu toate acestea, aeroportul a dat un puternic impuls ocupării forței de muncă locale, de pe urma căruia Zaventem a beneficiat foarte mult. La aceasta s-a adăugat o creștere continuă a numărului și puterii companiilor semi-industriale în anii 1960 și 1970, iar Zaventem a devenit un important centru economic.[1]

Atentatele din 2016[modificare]

În timpul atentatelor cu bombă din 2016, două explozii au avut loc în interiorul Brussels Airport din Zaventem, pe 22 martie 2016, la ora locală 07:58[4], una lângă ghișeele de check-in ale American Airlines și Brussels Airlines[5], cealaltă lângă o cafenea Starbucks[6]. O a treia bombă a fost găsită de pirotehniști în aeroport și detonată controlat. Aeroportul a rămas închis inițial până pe 24 martie, data redeschiderii fiind amânată ulterior pentru 28 martie. Zborurile programate să decoleze sau să aterizeze la Brussels Airport au fost ori anulate, ori redirecționate către aeroporturile din apropiere, precum Brussels South Charleroi Airport, Ostend–Bruges și Schiphol. La ora 09:11 CET, o altă explozie a avut loc în stația de metrou Maelbeek / Maalbeek. Statul Islamic a revendicat atentatele drept represalii împotriva participării Belgiei la coaliția militară internațională împotriva sa.[1]

Demografie[modificare]

Locuitorii de naționalitate străină sunt reprezentați la Zaventem în procent mai mare decât media în localitățile de la periferia Bruxelles-ului[7][8], respectiv decât media în Regiunea Flamandă (23,5% în Zaventem, față de 9,8% în Flandra, în anul 2022).[9] Între ei, cetățenii Uniunii Europene reprezintă cel mai numeros grup (16,2% din numărul total al locuitorilor în 2022)[9], însă în Zaventem locuiesc și numeroși magrebieni și turci (1,7% din numărul total al locuitorilor în 2022)[9], armeni sau americani.

Evoluția demografică înainte de fuziunea comunelor[modificare]

<timeline> Colors=

id:a value:gray(0.9)
id:b value:gray(0.7)
id:c value:rgb(1,1,1)
id:d value:rgb(0.7,0.8,0.9)
id:e value:rgb(0.6,0.7,0.8)

ImageSize = width:550 height:373 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:11000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:b increment:1000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:a increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:c

BarData=

bar:1831 text:1831
bar:1846 text:1846
bar:1856 text:1856
bar:1866 text:1866
bar:1880 text:1880
bar:1890 text:1890
bar:1900 text:1900
bar:1910 text:1910
bar:1920 text:1920
bar:1930 text:1930
bar:1947 text:1947
bar:1961 text:1961
bar:1970 text:1970
bar:1976 text:1976

PlotData=

color:d width:20 align:left
bar:1831 from:0 till: 1133
bar:1846 from:0 till: 1478
bar:1856 from:0 till: 1805
bar:1866 from:0 till: 2026
bar:1880 from:0 till: 2219
bar:1890 from:0 till: 2938
bar:1900 from:0 till: 3947
bar:1910 from:0 till: 5373
bar:1920 from:0 till: 5495
bar:1930 from:0 till: 6970
bar:1947 from:0 till: 7619
bar:1961 from:0 till: 9179
bar:1970 from:0 till: 10625
bar:1976 from:0 till: 10781

PlotData=

bar:1831 at: 1133 fontsize:S text: 1.133 shift:(-10,5)
bar:1846 at: 1478 fontsize:S text: 1.478 shift:(-10,5)
bar:1856 at: 1805 fontsize:S text: 1.805 shift:(-10,5)
bar:1866 at: 2026 fontsize:S text: 2.026 shift:(-10,5)
bar:1880 at: 2219 fontsize:S text: 2.219 shift:(-10,5)
bar:1890 at: 2938 fontsize:S text: 2.938 shift:(-10,5)
bar:1900 at: 3947 fontsize:S text: 3.947 shift:(-10,5)
bar:1910 at: 5373 fontsize:S text: 5.373 shift:(-10,5)
bar:1920 at: 5495 fontsize:S text: 5.495 shift:(-10,5)
bar:1930 at: 6970 fontsize:S text: 6.970 shift:(-10,5)
bar:1947 at: 7619 fontsize:S text: 7.619 shift:(-10,5)
bar:1961 at: 9179 fontsize:S text: 9.179 shift:(-10,5)
bar:1970 at: 10625 fontsize:S text: 10.625 shift:(-10,5)
bar:1976 at: 10781 fontsize:S text: 10.781 shift:(-10,5)

</timeline>

  • Sursă: INS. Între 1831–1970: date din recensăminte

Evoluția demografică după fuziunea comunelor[modificare]

Toate datele istorice se referă la actuala comună, inclusiv sectoarele ei, așa cum a fost creată după fuziunea din 1 ianuarie 1977. <timeline> Colors=

id:a value:gray(0.9)
id:b value:gray(0.7)
id:c value:rgb(1,1,1)
id:d value:rgb(0.7,0.8,0.9)
id:e value:rgb(0.6,0.7,0.8)

ImageSize = width:800 height:373 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:36000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:b increment:4000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:a increment:2000 start:0 BackgroundColors = canvas:c

BarData=

bar:1831 text:1831
bar:1846 text:1846
bar:1856 text:1856
bar:1866 text:1866
bar:1880 text:1880
bar:1890 text:1890
bar:1900 text:1900
bar:1910 text:1910
bar:1920 text:1920
bar:1930 text:1930
bar:1947 text:1947
bar:1961 text:1961
bar:1970 text:1970
bar:1981 text:1981
bar:1990 text:1990
bar:2000 text:2000
bar:2010 text:2010
bar:2020 text:2020
bar:2022 text:2022

PlotData=

color:d width:20 align:left
bar:1831 from:0 till: 3532
bar:1846 from:0 till: 3929
bar:1856 from:0 till: 4422
bar:1866 from:0 till: 4804
bar:1880 from:0 till: 5344
bar:1890 from:0 till: 6267
bar:1900 from:0 till: 7815
bar:1910 from:0 till: 10041
bar:1920 from:0 till: 10367
bar:1930 from:0 till: 12364
bar:1947 from:0 till: 13640
bar:1961 from:0 till: 18206
bar:1970 from:0 till: 22154
bar:1981 from:0 till: 25393
bar:1990 from:0 till: 25856
bar:2000 from:0 till: 26901
bar:2010 from:0 till: 30446
bar:2020 from:0 till: 34782
bar:2022 from:0 till: 35916

PlotData=

bar:1831 at: 3532 fontsize:S text: 3.532 shift:(-10,5)
bar:1846 at: 3929 fontsize:S text: 3.929 shift:(-10,5)
bar:1856 at: 4422 fontsize:S text: 4.422 shift:(-10,5)
bar:1866 at: 4804 fontsize:S text: 4.804 shift:(-10,5)
bar:1880 at: 5344 fontsize:S text: 5.344 shift:(-10,5)
bar:1890 at: 6267 fontsize:S text: 6.267 shift:(-10,5)
bar:1900 at: 7815 fontsize:S text: 7.815 shift:(-10,5)
bar:1910 at: 10041 fontsize:S text: 10.041 shift:(-10,5)
bar:1920 at: 10367 fontsize:S text: 10.367 shift:(-10,5)
bar:1930 at: 12364 fontsize:S text: 12.364 shift:(-10,5)
bar:1947 at: 13640 fontsize:S text: 13.640 shift:(-10,5)
bar:1961 at: 18206 fontsize:S text: 18.206 shift:(-10,5)
bar:1970 at: 22154 fontsize:S text: 22.154 shift:(-10,5)
bar:1981 at: 25393 fontsize:S text: 25.393 shift:(-10,5)
bar:1990 at: 25856 fontsize:S text: 25.856 shift:(-10,5)
bar:2000 at: 26901 fontsize:S text: 26.901 shift:(-10,5)
bar:2010 at: 30446 fontsize:S text: 30.446 shift:(-10,5)
bar:2020 at: 34782 fontsize:S text: 34.782 shift:(-10,5)
bar:2022 at: 35916 fontsize:S text: 35.916 shift:(-10,5)

</timeline>

  • Sursă: INS. Între 1831–1981: date din recensăminte; după 1990: nr. locuitori la 1 ianuarie

Obiective turistice[modificare]

Catedrala Sfântul Martin[modificare]

Fișier:Anthony van Dyck - Saint Martin sharing his cloak with a beggar.jpg
Sfântul Martin și cerșetorul de Antoon van Dyck în biserica Sfântul Martin.

Biserica Sfântul Martin, denumită după Sfântul Martin de Tours, a fost construită în 1567 și a fost declarată monument protejat în 1938. Inițial, biserica era o bazilică tipică realizată în stil arhitectonic roman, cu trei nave, un turn estic și o absidă. În secolul al XVI-lea, biserica a fost convertită într-un lăcaș de cult gotic și a fost din nou extinsă în secolul al XIX-lea. În biserică este expus tabloul Sfântul Martin și cerșetorul al lui Antoon van Dyck, pictat în 1621, an în care artistul a vizitat orașul.

Muzeul De Veste[modificare]

Muzeul de istorie locală „De Veste”, situat în centrul districtului Sint-Stevens-Woluwe[10], expune obiecte obținute în principal de la o societate pentru istorie locală. Acestea sunt mai ales obiecte vechi, care au fost folosite în trecut, precum diverse cântare și balanțe, materiale pentru treierat și transport, alte activități economice, lucrări de arhivă referitoare la societățile locale sau la consiliile municipale. Suplimentar, în muzeu sunt prezente exponate care au fost utilizate în scopuri agricole, ori instrumente folclorice realizate de artizani. Muzeul mai expune obiecte legate de monarhie, de viața monahală, de războaiele mondiale, drapele ale localității Zaventem sau lucrări istoriografice. La exterior sunt expuse mașini și instrumente agricole precum pluguri sau combine de recoltare a cicoarei. Clădirea muzeului a fost construită ca depozit în 1957, în stil arhitectural al caselor din secolul al XVII-lea, pentru a aminti de clădirile care existau în acea zonă în secolul respectiv. În 1977, clădirea a fost complet restaurată și convertită în muzeul de istorie locală.[10]

Castelul Mariadal[modificare]

Castelul Mariadal din parcul municipal a fost amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea de către arheologul Baron Emile de Munck. Construcția este ridicată pe două niveluri, are șapte travee, una din ele fiind ocupată de turnul său frontal rotund. Acoperișul este dotat cu câteva lucarne. De-a lungul timpului, clădirea a fost folosită pentru diverse scopuri. A funcționat ca școală secundară, afacere HoReCa, sau a găzduit birourile Centrului Public de Asistență Socială. În 1988, complexul a fost renovat și redeschis ca centru cultural comunitar. Castelul este situat pe locul unde funcționau în secolul al XVII-lea fermele Hof van Ophem. Părți din acestea încă mai există. Pe terenul respectiv se afla și o fermă care reprezenta fieful Ducelui de Brabant. Aceasta era o dependință a vechiului castel ter Meeren al Lorzilor de Zaventem cu același nume. În urma separărilor imobiliare cauzate de moșteniri succesive, ferma a fost vândută unor nobili din Bruxelles în secolul al XVI-lea. Domeniul a fost reunit în secolul al XVII-lea.[11]

Politică[modificare]

Repartizarea mandatelor în consiliul local 2019-2024
12
7
4
2
6
12 7 4 2 6 
Cele 31 de mandate sunt repartizate după cum urmează:

         Open Vld: 12

         N-VA: 7

         CD&V: 4

         Pro Zaventem: 2

         UF: 6

Primarul comunei Zaventem este Ingrid Holemans.[12] În 2016, ea i-a succedat lui Francis Vermeiren (Open Vld), care condusese municipalitatea timp de 33 de ani, iar anterior fusese și consilier local.[12] Între ianuarie 2013 și decembrie 2018, consiliul local Zaventem a fost condus de o coaliție între Open Vld, CD&V și N-VA, însă alegerile locale din 2018 au permis realizarea unei coaliții doar între Open Vld și CD&V, partidul N-VA fiind exclus.

Rezultatele alegerilor locale începând cu 1976[modificare]

Partid 10-10-1976[13]}}</ref> 10-10-1982 9-10-1988 9-10-1994 8-10-2000 8-10-2006[14] 14-10-2012[15] 14-10-2018
Voturi / Fotolii % 27 % 29 % 29 % 29 % 29 % 29 % 31 % 31
PVV1 / VLD2 / Open Vld3 13,381 3 24,731 8 43,521 15 38,932 14 38,42 13 35,632 12 32,023 11 32,53 12
CVP1 / CVP-VUA / CD&V+N-VAB / CD&V2 33,231 10 15,361 4 20,021 6 21,45A 7 14,141 4 18,42B 5 12,142 3 14,42 4
VU1 / CVP-VUA / VU&ID2 / CD&V+N-VAB / N-VA3 15,611 4 11,81 3 7,131 1 7,012 1 19,493 6 22,03 7
SP1 / sp.a-Groen-Leef!C / Pro ZaventemD 23,541 7 20,791 7 10,911 3 8,861 2 7,711 2 14,22C 4 13,24C 4 8,0D 2
Agalev1 / sp.a-Groen-Leef!C / Pro ZaventemD - - 5,611 1 7,281 1 8,841 2
Leef! - - - - - 3,8 0
PF1 / UF2 14,251 3 14,791 4 12,811 3 14,892 4 16,112 5 19,732 6 19,982 7 19,32 6
Vlaams Blok1 / Vlaams Belang2 - - - 5,641 1 7,791 2 10,922 2 3,132 0 -
D82 - 12,53 3 - - - - - -
Alții(*) - - - 2,96 0 - 1,08 0 - -
Total voturi 16180 17170 17459 16700 16424 17414 17643 18459
Procent % 92,49 90,7 89,69 90,73 87,76 89,3
Voturi albe și anulate % 3,29 4,68 3,48 4,2 3,79 4,09 2,96 4,9

Partidele care formează majoritatea administrativă în consiliu sunt indicate cu aldine. Cel mai mare partid din coaliție este indicat cu culoarea proprie.
(*) în 1994: ADEM / în 2006: VLOTT

După alegerile municipale din 2012 a apărut un conflict în cadrul Open Vld. În final a fost realizată o coaliție avându-l tot pe Francis Vermeiren ca primar. N-VA a depus însă o plângere la Consiliul de Stat din cauza faptului că un număr de aleși au semnat două acte de numire. Plângerea a fost declarată admisibilă, iar consiliul municipal propus a fost declarat nul. Zece membri aleși ai partidelor Open Vld, sp.a și Leef/Groen au fost condamnați de Consiliul de Stat și li s-a interzis să dețină o funcție executivă. S-a format o nouă coaliție, însă rezultatul ei a fost o municipalitate care a fost practic neguvernabilă timp de mai multe luni, cu ședințe de consiliu municipal anulate în mod regulat. După 13 luni s-a format în sfârșit o coaliție stabilă, de data aceasta între N-VA, CD&V și Open Vld.[16]

Lista primarilor localității Zaventem[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ a b c d „The investaris van het bouwkundig erfgoed - Zaventem” (în neerlandeză). Inventaris Onroerend Erfgoed. Accesat în . 
  2. ^ „Geschiedenis van Zaventem” (în neerlandeză). immoweb.be. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „History”. Brussels Airport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Brussels attacks: Zaventem and Maelbeek bombs kill many”. BBC News. . 
  5. ^ Lizzie Dearden (). „Brussels terror attacks: At least 30 dead after suicide bombing and explosions at airport and Metro station”. The Independent. Accesat în . 
  6. ^ Matthew Weaver, Haroon Siddique, Raya Jalabi (). „Brussels attacks: Isis flag and nail bomb found in raid – live”. The Guardian. Accesat în . 
  7. ^ „Lokale inburgerings- en integratiemonitor Zaventem, editie 2013, Studiedienst Vlaamse Regering” (PDF). Agentschap voor Binnenlands Bestuur (în neerlandeză). aps.vlaanderen.be. Arhivat din original (PDF) la . 
  8. ^ „Lokale inburgerings- en integratiemonitor Zaventem, editie 2018” (PDF). Agentschap Binnenlands Bestuur (în neerlandeză). docu.vlaamserand.be. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  9. ^ a b c „JOUW LOKALE INTEGRATIESCAN Zaventem | Demografie” (PDF). Agentschap Binnenlands Bestuur (în neerlandeză). gemeente-stadsmonitor.be. . p. 5. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  10. ^ a b „Heemmuseum "De Veste"” (în neerlandeză). Primăria Zaventem. Accesat în . [nefuncțională]
  11. ^ „Van Dyckpad” (în neerlandeză). routeyou.com. Accesat în . 
  12. ^ a b Dieter De Beus (). „Nieuwe Zaventemse burgemeester in voetsporen van Francis Vermeiren” (în neerlandeză). Het Nieuwsblad. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „1976-2000: Verkiezingsuitslagen | Gemeenteraden” (în neerlandeză). Ministerul Federal al Afacerilor Interne. Accesat în . 
  14. ^ „Gemeenteraadsverkiezingen van 8 oktober 2006 | Zaventem” (în neerlandeză). Vlaanderenkiest.be. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Gemeenteraad Zaventem” (în neerlandeză). Vlaanderenkiest.be. Accesat în . 
  16. ^ „Francis Vermeiren blijft nog twee jaar burgemeester”. Het Nieuwsblad. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .