Constantin Costa-Foru
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Constantin Costa-Foru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Modifică date / text |
Constantin Gheorghe Costa-Foru (n. 26 octombrie 1856, București – d. 15 august 1935) a fost un jurnalist român, avocat și activist pentru drepturile omului.
Biografie[modificare]
Constantin Gheorghe Costa-Foru s-a născut în București, la 26 octombrie 1856. Tatăl său, Gheorghe Costa-Foru (1820-1876), a fost un politician de succes, de două ori ministru, și primul rector al Universității din București. Familia a avut origini aromâne, fiind originar din orașul Larissa, în Tesalia. În 1740 s-au stabilit în București, unde au acumulat avere considerabilă, construind un conac în Popești-Leordeni și o reședință de vară în Berca.
Costa-Foru a studiat la Heidelberg, apoi la Colegiul „Sainte-Barbe” din Paris, și în jurul anului 1872 în Dresda. După terminarea studiilor s-a întors la Paris, unde s-a căsătorit cu Maria Ion Paspatti (1872-1935) pe 26 iunie 1893. Cuplul a avut 10 copii. Una din fiicele lor s-a măritat cu Ionel, fiul chimistului evreu Lazăr Edeleanu, ceea ce a fost un subiect folosit împotriva sa de adversarii politici din extrema dreaptă.[1]
Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.
Constantin Costa-Foru a fost un susținător al drepturilor omului, și a condamnat antisemitismul din perioada ce a urmat după Primul Război Mondial. El a colaborat, între altele, la ziarele democrate Adevărul și Dimineața din București. În decembrie 1925, după ce a asistat la Conferința ziariștilor maghiari la Oradea, a fost bătut în gara Cluj de o bandă de tineri extremiști în urma unui discurs ținut în public.[2]
În 1923 el a fost unul dintre fondatorii Ligii Drepturilor Omului, lucrând în calitate de secretar al Ligii.
Ca avocat a pledat în 1925 în procesul de la Turnu Severin împotriva militantului antisemit Corneliu Zelea Codreanu care l-a asasinat pe prefectul de Iași, Manciu. Sprijinit de popularul lobby prolegionar, Codreanu a fost în cele din urmă achitat.
Costa-Foru a fost avocat al apărării al participanților la Răscoala pro-sovietică de la Tatarbunar în așa numitul Proces al celor 500.
După ce a publicat broșura „La Roumanie et ses prisons", Adunarea generală extraordinară a Sindicatului Ziariștilor din București a hotărât excluderea sa din organizație, considerând incompatibilă situația de membru în Sindicat a dlui C. Costa-Foru, cu aceea de impresar a tuturor acestor defăimători ai țării și agenți ai intereselor vrăjmașe și de autor al broșurei calominoase la adresa țării, servind de bază tuturor campaniilor calomnioase împotriva Statului român.[3]
Costa-Foru s-a numărat printre pionierii industriei minereurilor și petrolului în România și în 1903 a contribuit la înființarea celei dintâi Companii române de exploatare a cărbunilor.
In memoriam[modificare]
În memoria sa și a tatălui său, două străzi din București sunt numite după numele lor.
Legături externe[modificare]
Popești-Leordeni și familii legate de localitate,inclusiv familia Costa-Foru
Note[modificare]
- Pagini cu legături invalide către fișiere
- Articole de pus în formatul standard din februarie 2011
- Articole de pus în formatul standard
- Articole cu suport bibliografic necorespunzător din februarie 2011
- Articole cu suport bibliografic necorespunzător
- Articole cu multe probleme
- Articole biografice fără fotografii
- Nașteri în 1856
- Decese în 1935
- Militanți pentru drepturile omului
- Mișcarea de cercetași din România
- Absolvenți ai Universității din Heidelberg
- Avocați români
- Bucureșteni