Elena Alistar

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Alistar.
Elena Alistar
Date personale

Elena Alistar (n.  ?) a fost un medic și om politic român, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia[1][2].

A fost mătușa scriitoarei Magda Isanos.[3]

Biografie[modificare]

După cum menționează sursele istorice. Elena Alistar este de origine din Basarabia, fiind născută în familia preotului Vasile Bălan și a soției acestuia, Elisabeta.[4][5] A făcut școala primară la Congaz, în județul Cahul și apoi a urmat Școala Eparhială de la Chișinău. Aici îl cunoaște pe tânărul teolog Dumitru Alistar cu care se căsătorește.[6] Își urmează soțul devenit preot și activează ca învățătoare începând cu anul 1890 în localitațile Văleni, Roșu, Zărnești din jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău.[4]

După ce i-a decedat soțul, la îndemnul publicistului Mihai Vântu a plecat în România, la Iași, unde între 1909-1916 a urmat Facultatea de Medicină a Universității. A fost arestată pentru „activitate naționalistă” împreună cu membrii grupării lui Daniel Ciugureanu deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă.[7] În 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chișinău.

Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă deputat din partea ținutului Cetatea Albă în Sfatul Țării.[8][9] Este singura femeie deputat cunoscută astăzi care a luat parte activ la evenimentele politice ce au condus Basarabia către Unirea cu România. La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.

Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost președinte al Partidului Poporului, înființat de Mareșalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Bugeac - Basarabia istorică, comuna Babele, actualmente în Ucraina. Ziarul România nouă, fondat și condus de Onisifor Ghibu, a găzduit mai multe articole semnate de Elena Alistar.[10] În 1927 fondează în Basarabia Gruparea Femeilor Române[11] S-a evidențiat în activitatea Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române care își desfășura activitatea sub patronajul doamnei Alexandrina Cantacuzino.[12]

Printre alte decorații, a primit Ordinul Bărbăție și Credință.[13]

După 28 iunie 1940 s-a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iași este arestată de regimul comunist [14] și trimisă la Pucioasa, județul Dâmbovița unde a și decedat în 1955.[15] Rămășitele pământești i-au fost aduse peste câțiva ani la Cimitirul Bellu din București.[16]

Lucrări[modificare]

  • Elena Alistar - Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos. În: Mișcarea Feministă. 1. Nr. 1 (1933): 2.

Premii și distincții[modificare]

  • Ordinul „Ferdinand I”[17][18]
  • Medalia Meritul Sanitar cl. II pentru combaterea holerei (1913)[17][18]
  • Medalia Bărbăție și Credință (1913)[17][18]
  • Medalia Răsplata Muncii cl. I (1922)[17][18]
  • Crucea „Meritul Sanitar” cl. I (9 mai 1942) pentru „devotament și abnegație în opera de îngrijire a răniților de războiu, aducând și importante contribuțiuni de ordin moral și material în greaua misiune de organizarea și întreținere a spitalelor de răniți”[19]

Galerie[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927. p. 151.
  2. ^ „Liceul Alistar”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.
  4. ^ a b „Natașa PETEU: Unica femeie deputat din Sfatul Țării: Elena ALISTAR, un exemplu de conștiință politică”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ion Gherman: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003. p. 449.
  6. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 384. 
  7. ^ Mariana Hausleitner: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. p. 54.
  8. ^ Ioan Răducea, „Românii din Bugeac” Arhivat în , la Wayback Machine., Revista română, Anul X, nr. 2 (36), iunie 2004.
  9. ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 12
  10. ^ Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută. Articolul: Elena Alistar. Ed. UNIVERSITAS, Chișinău, 1993, pp. 202-207
  11. ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 15
  12. ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. p. 118.9
  13. ^ Rosetti, Adina (). Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie Modernă. 2. Univers. p. 109. 
  14. ^ Ivănoiu, Tamara: Amintiri din Basarabia
  15. ^ Ioan Lăcustă: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918.Editura Albatros, 2005. p. 257
  16. ^ Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iași 1998 pp.89-90
  17. ^ a b c d Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 22. ISBN 9975-905-42-0. 
  18. ^ a b c d Munteanu, Anatol (). Revista de Științe Militare (PDF). p. 94-99. 
  19. ^ Decretul regal nr. 1.401 din 9 mai 1942 privind decorațiuni personal sanitar, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 115, Partea I-a, miercuri 20 mai 1942, pp. 4144–4151.

Bibliografie[modificare]

  • Alistar, Elena (), „Amintiri din 1917 – 1918”, Patrimoniu, Chișinău (3-4), p. 112 
  • Andronachi, Gheorghe V. (), Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al unirii, Chișinău: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului 
  • Bejan, Vlad (), Românii din sudul Basarabiei, Iași: Editura Fundatiei „Axis”, ISBN 973-98600-2-8 
  • Chiriac, Alexandru: Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Chișinău, Patrimoniu, 1992
  • Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927.
  • Coleșnic, Iurie (), Basarabia Necunoscută, Chișinău: Editura Universitas 
  • Colesnic, Iurie: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. ISBN 9975-905-42-0
  • Coleșnic, Iurie (), „Elena Alistar”, Basarabia necunoscută, Chișinău: Editura Universitas 
  • Colesnic, Iurie: Generația Unirii, Chișinău, Ed. Museum
  • Coleșnic, Iurie (), Sfatul Țării. Enciclopedie, Chișinău: Editura Museum 
  • Chiriac, Alexandru: Membrii Sfatului Țării (1917-1918), Editura Fundației Culturale Române, București 2001
  • Gherman, Ion: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003.
  • Hausleitner, Mariana: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. ISBN 398088838X ISBN 9783980888387.
  • de Haan, Franziska; Daskalova, Krasimira; Loutfi, Anna: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. ISBN 9637326391 ISBN 9789637326394
  • Lăcustă, Ion: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918. Editura Albatros, 2005. ISBN 9732410868 ISBN 9789732410868
  • Mardare, Constantin (), Vatra veșniciei - Răzeni: carte de familie de neam răzenean, 1484-2003, Chișinău: Baștina-RADOG, pp. 111–112 
  • Munteanu, Anatol. Făuritori și martiri ai Unirii Basarabiei cu România : [Elena Alistar 1873-1955] [1]
  • Popescu, Andrei (), Elita Basarabiei la 1917-1918. Zece personalități care au făcut Unirea, București: Editura Minerva 
  • Țarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia Identității Românești. Personalități, București: Editura A.G.I.R., ISBN 978-973-720-765-4 
  • Țurcanu, Ion (), Unirea Basarabiei cu România. Preludii, premise, realizări – 1918, Chișinău: Editura Tipografia Centrală 
  • Vieru-Ișaev, Maria. Elena Alistar - deputat în Sfatul Țării, pedagog și promotoare a portului popular [2]

Legături externe[modificare]