SuperLiga României

De la Sberopedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Divizia A, fotbal)
Sari la navigare Sari la căutare
Acest articol se referă la prima ligă de fotbal masculin a României. Pentru alte sensuri, vedeți Superliga (dezambiguizare).
SuperLiga României
Fișier:SuperLiga Romania.svg
SportFotbal
Țară/regiune România
ConfederațieUEFA
OrganizatorLPF
Înființat(ă) în1909; acum 117 ani (1909)
(oficial)
1921; acum 105 ani (1921)
(național)
1932; acum 94 de ani (1932)
(ca Divizia A)
2006; acum 20 de ani (2006)
(ca Liga I)
2022; acum 4 ani (2022)
(ca SuperLiga)
Nivelul în piramidă1
Retrogradare înLiga a II-a
Competiții internaționaleLiga Campionilor
Europa League
Conference League
Nr. de ediții108
Periodicitateanuală
Participanți16 (începând cu 2020-2021)
CampionFișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d) (28)
Cele mai multe trofeeFișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d) (28 de titluri)
Cele mai multe aparițiiIonel Dănciulescu (515)
Cele mai multe goluriDudu Georgescu (252)
TelevizăriDigi Sport
Prima Sport
Site oficial
lpf.ro
superliga.ro

SuperLiga României este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. Alcătuită din 16 cluburi, funcționează pe un sistem de promovare și retrogradare cu Liga a II-a. Sezoanele se desfășoară din iulie până în mai, echipele disputând câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi.

Competiția a fost fondată în anul 1909, meciurile disputându-se într-un sistem de tip cupă. Echipele participante erau doar cele din regiunea Munteniei, în principal din București și Ploiești, astfel încât, înaintea sezonului 1921-1922, Federația Română de Fotbal decide schimbarea modului de desfășurare a competiției, câștigătoarea fiecărei regiuni a României calificându-se în faza națională pentru a se decide campioana națională. În 1932, are loc o altă modificare a modului de desfășurare a competiției, fiind adoptat sistemul divizionar din celelalte competiții europene majore. Sistemul divizionar este utilizat și în prezent.

O sută opt cluburi au participat de-a lungul timpului în SuperLigă din 1932 și până în prezent, printre care și Dragoș Vodă Cernăuți, singura echipă din afara teritoriului actual al României. Cele mai recente cluburi care au debutat sunt Csíkszereda Miercurea Ciuc și Metaloglobus București în sezonul 2025-2026. Cel mai titrat club este FCSB cu 28 de titluri,[nota 1] urmat de rivala din capitală, Dinamo București, cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: CFR Cluj, Venus București, Chinezul Timișoara, UTA Arad, Petrolul Ploiești, Ripensia Timișoara, Universitatea Craiova și Rapid București.

Istoric[modificare]

Primele campionate (1909-1921)[modificare]

group of 11 men in three rows, sitting, kneeling and standing, dressed in black and white football kit, flanked by 2 men in suits
Olympia București, campionii din 1909-10.

În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[1]

În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[1]

Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie 1912.[2]

Campionatul Național (1921-1932)[modificare]

Fișier:1922 chinezul - victoria.jpg
Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă

Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[3] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane.

Divizia A (1932-2006)[modificare]

Fișier:Ripensia07.jpg
Echipa Ripensia, prima campioană in sistem divizionar.

În sezonul 1932–33 apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. Ripensia Timișoara este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala Venus, a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[4] În 1934 se înființează și Divizia B, creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent.

Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[5][6] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).

Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[7][8] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.

Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.

Liga I (2006-2022)[modificare]

Fișier:CFR Cluj, campioana României pentru al cincilea sezon consecutiv (52082964438).jpg
CFR Cluj a câștigat opt titluri în formatul Ligii I.

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.

CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.

Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022.

SuperLiga (2022-prezent)[modificare]

În 2022 a avut loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu sezonul 2022-2023 sub numele de SuperLiga. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre Liga Profesionistă de Fotbal, eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și Superbet, care se întinde pe următorii doi ani.[9] Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR.

Formatul competiției[modificare]

Istoricul numărului de cluburi participante în competiție[10]
Sezoane (Nr.) Cluburi
1932-1933 (1) 14
1933-1934 (1) 16
1934-1937 (3) 12
1937-1938 (1) 20
1938-1940 (2) 12
1940-1941 (1) 13
1941-1946 neoficial
1946-1947 (1) 14
1947-1948 (1) 16
1948-1949 (1) 14
1950-1953 (4) 12
1954 (1) 14
1955-1956 (2) 13
1957-1960 (3) 12
1960-1962 (2) 14
1962-1963 (1) 15
1963-1968 (5) 14
1968-1973 (5) 16
1973-2000 (27) 18
2000-2006 (6) 16
2006-2015 (9) 18
2015-2020 (5) 14
2020-prezent (6) 16

Competiția[modificare]

Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[11]

Promovarea și retrogradarea[modificare]

Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[12]

Sistemul de arbitraj video[modificare]

Deși a fost anunțată introducerea sistemului de arbitraj video (VAR) în Campionatul național de fotbal al României începând cu sezonului 2020-21,[13] implementarea acestuia a fost amânată pentru sezonul 2022-23.[14] Acesta utilizează tehnologia și oficialii pentru a asista arbitrul în luarea deciziilor pe teren.[15] Arbitrul de pe teren ia în continuare decizia finală, însă VAR îl poate asista pe arbitru în procesul decizional. VAR poate fi utilizat doar pentru patru tipuri de decizii: goluri, decizii de penalty, incidente cu cartonaș roșu direct și cazuri de identificare greșită. Oficialii VAR examinează imaginile video și comunică cu arbitrul de pe teren prin intermediul unei căști. Oficialii VAR se află într-o cameră de control centrală, care este echipată cu mai multe unghiuri de filmare și cu posibilitatea de a reda imaginile la diferite viteze.

Cu toate acestea, utilizarea sa a fost întâmpinată cu reacții mixte din partea fanilor și a experților, unii lăudându-i acuratețea, în timp ce alții îi critică impactul asupra desfășurării jocului și coerenței procesului decizional. La finalul sezonului 2022-2023, primul sezon ce a beneficiat de sistemul VAR, Comisia Centrală a Arbitrilor a publicat un raport prin care arăta că VAR a verificat 1.368 de faze, având 126 de intervenții (9,2% din totalul verificărilor) pentru a corecta deciziile inițiale.[16]

Cluburi[modificare]

Campioane[modificare]

În sistemul divizionar (1932-prezent)[modificare]

Această listă include doar campioanele edițiilor desfășurate în sistemul divizionar, utilizat și în prezent. Prima ediție cu acest sistem a avut loc în sezonul 1932-1933.

Club Titluri Vicecampioană Ani câștigători
Fișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d) 28 20 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015, 2024, 2025
Fișier:600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București⁠(d) 18 20 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007
Fișier:600px Culori CFR.svg CFR Cluj⁠(d) 8 2 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022
Fișier:600px Flag club UTA Arad (1).png UTA Arad⁠(d) 6 1 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970
Fișier:600px Flag club Craiova Maxima.png Universitatea Craiova⁠(d)† 4 3 1974, 1980, 1981, 1991
Fișier:600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png Ripensia⁠(d) 4 2 1933, 1935, 1936, 1938
Fișier:600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg Venus București⁠(d) 4 0 1934, 1937, 1939, 1940
Fișier:600px Culori Rapid.png Rapid București⁠(d) 3 14 1967, 1999, 2003
Fișier:Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești⁠(d) 3 2 1958, 1959, 1966
Fișier:600px Culori Arges.png Argeș Pitești⁠(d) 2 2 1972, 1979
Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png FCV Farul Constanța⁠(d) 2 0 2017, 2023
Fișier:600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg CA Oradea⁠(d) 1 1 1949
Fișier:600px Culori Unirea LAN.svg Unirea Urziceni⁠(d)† 1 1 2009
Fișier:600px Flag club Astra Giurgiu (3).png Astra Giurgiu⁠(d)† 1 1 2016
Fișier:600px Culori Unirea Tricolorul.png Unirea Tricolor⁠(d)† 1 0 1941
Fișier:600px upper Red HEX-FF0000 lower Blue HEX-0E3091 with White stripe.svg Oțelul Galați⁠(d) 1 0 2011
  • Echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă.
  • Echipă care evoluează în ligile a II-a și a III-a.
  • Echipă care joacă la nivel județean.
  • † Echipă care a fost desființată.

Înainte de sistemul divizionar (1909-1932)[modificare]

Înainte de introducerea sistemului divizionar în 1932, campionatul României a utilizat mai multe tipuri de competiții, desfășurate după sistemul eliminatoriu, de tip cupă.

Club Titluri Ani câștigători
Fișier:600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg Chinezul⁠(d)† 6 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927
Fișier:600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg Venus București⁠(d) 4 1920, 1921††, 1929, 1932
Fișier:600px seven vertical stripes Black and Blue.png Olympia⁠(d)† 2 1909, 1911
Fișier:630px seven vertical stripes Black and White.svg Colentina⁠(d)† 2 1913, 1914
Fișier:600px Carouri galben si albastru închis în chenar negru.png United Ploiești⁠(d) 1 1912
Fișier:600px Blu Giallo e Rosso.png Româno-Americana⁠(d)† 1 1915
Fișier:600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png Prahova Ploiești⁠(d) 1 1916
Fișier:600px Culori Unirea Tricolorul.png Unirea Tricolor⁠(d)† 1 1921††
Fișier:600px Nero con doppie strisce Bianche.png Colțea Brașov⁠(d) 1 1928
Fișier:Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești⁠(d) 1 1930
Fișier:600px Flag club CSM Reșița.png Reșița⁠(d) 1 1931
† Cluburi desființate.
†† Ediția 1921 e controversată: unele surse o dau câștigătoare pe Venus, altele pe Tricolor București.

După orașe[modificare]

Locațiile campioanelor din România.
Albastru: peste 10 titluri; Verde: 6-10 titluri; Roșu: 2-5 titluri; Galben: un titlu.

Campioanele din București.
Albastru: peste 10 titluri; Verde: 6-10 titluri; Roșu: 2-5 titluri; Galben: un titlu.

Oraș Titluri Cluburi câștigătoare
Fișier:Coat of arms of Bucharest.svg București 64 FCSB (28), Dinamo (18), Venus (7), Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2), Unirea Tricolor (2), Româno-Americana (1), Juventus (1)
Fișier:ROU TM Timisoara CoA.svg Timișoara 10 Chinezul (6), Ripensia (4)
Fișier:Coa Romania Town Cluj History.svg Cluj-Napoca 8 CFR (8)
Fișier:Coa Romania Town Arad.svg Arad 6 UTA (6)
Fișier:ROU PH Ploiesti CoA.gif Ploiești 5 Petrolul (3), Prahova (1), United (1)
Fișier:ROU DJ Craiova CoA1.png Craiova 4 Universitatea (4)
Fișier:ROU AG Pitesti CoA.png Pitești 2 FC Argeș (2)
Constanța 2 FCV Farul (2)
Fișier:ROU BV Brasov CoA.svg Brașov 1 Colțea (1)
Fișier:ROU GL Galati CoA.png Galați 1 Oțelul (1)
Fișier:ROU BH Oradea CoA2.png Oradea 1 CAO (1)
Fișier:ROU CS Resita CoA1.png Reșița 1 CSM (1)
Fișier:ROU IL Urziceni CoA.png Urziceni 1 Unirea (1)
Fișier:ROU GR Giurgiu CoA.png Giurgiu 1 Astra (1)

Sezonul 2025-2026[modificare]

Șaisprezece cluburi participă în sezonul 2025-2026 al SuperLigii, treisprezece din sezonul precedent și trei promovate din Liga a II-a:
Notă: Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, LPF și UEFA.

Club Clasament
2024-25
Primul sezon
în SuperLigă
Sezoane în
SuperLigă
Ultima
promovare
Titluri Ultimul titlu
Fișier:600px Culori Arges.png Argeș Pitești⁠(d) 1 (Liga a II-a) 1961-1962 48 2025 2 1978-1979
Fișier:600px Culori Botosani 2022.svg Botoșani⁠(d)[a] 12 2013-2014 13 2013 0 –
Fișier:600px Culori CFR.svg CFR Cluj⁠(d) 2 1947-1948 31 2004 8 2021-2022
Fișier:600px Chequered HEX-000000 HEX-DA251D.svg Csíkszereda⁠(d) 3 (Liga a II-a) 2025-2026 1 2025 0 –
Fișier:600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București⁠(d) 6 1948-1949 76 2023 18 2006-2007
Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png FCV Farul Constanța⁠(d)[a] 11 2012-2013 14 2012 2 2022-2023
Fișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d)[a][b] 1 1947-1948 78 1947 28 2024-2025
Fișier:Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png Hermannstadt⁠(d) 7 2018-2019 7 2022 0 –
Fișier:Blu e Verde (Strisce).svg Metaloglobus București⁠(d) 5 (Liga a II-a) 2025-2026 1 2025 0 –
Fișier:600px upper Red HEX-FF0000 lower Blue HEX-0E3091 with White stripe.svg Oțelul Galați⁠(d) 8 1986-1987 30 2023 1 2010-2011
Fișier:Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești⁠(d) 9 1933-1934 62 2022 4 1965-1966
Fișier:600px Culori Rapid.png Rapid București⁠(d)[c] 5 1932-1933 71 2021 3 2002-2003
Fișier:600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg Unirea Slobozia⁠(d) 14 2024-2025 2 2024 0 –
Fișier:600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg Universitatea Cluj⁠(d)[c] 4 1932-1933 60 2022 0 –
Fișier:600px Flag club Craiova Maxima.png CSU Craiova⁠(d)[a] 3 2014-2015 12 2014 0 –
Fișier:600px Flag club UTA Arad (1).png UTA Arad⁠(d) 10 1946-1947 44 2020 6 1969-1970
  1. ^ a b c d Nu a retrogradat niciodată din primul eșalon.
  2. ^ Cea mai lungă serie de sezoane consecutive în primul eșalon.
  3. ^ a b Unul dintre cele paisprezece cluburi care au jucat în prima ediție a Campionatului de Fotbal al României desfășurat în sistem divizionar.

Stadioane[modificare]

Stadioane în Folosință[modificare]

Imagine Localitate Denumire Capacitate Inaugurat Renovat Beneficiar
Fișier:Stadionul National - National Arena.jpg București Arena Națională 55.634 2011 FCSB,Dinamo București
Fișier:OblemencoNewStadium.jpg Craiova Stadionul Ion Oblemenco 30.983 2017 Universitatea Craiova
Fișier:Cluj-Napoca Cluj Arena 2.jpg Cluj-Napoca Cluj Arena 30.335 2011 Universitatea Cluj
Fișier:Cluj-Napoca Stadionul Dr. Constantin Rădulescu 3.jpg Cluj-Napoca Stadionul Dr. Constantin Rădulescu 17.408 1973 2008 CFR Cluj
Fișier:Ploiești Stadionul Ilie Oană 2.jpg Ploiești Stadionul Ilie Oană 15.073 2011 Petrolul Ploiești
Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (1).jpg București Stadionul Rapid-Giulești 14.047 2022 Rapid Bucureşti
Fișier:Stadionul Otelul din Galati.JPG Galați Stadionul Oțelul 13.500 1982 2006 Oțelul Galați
Fișier:Sibiu Stadium 2023.jpg Sibiu Stadionul Municipal Sibiu 13.014 2022 Hermannstadt
Fișier:Arad.stadium.jpg Arad Stadionul Francisc Neumann 11.500 2020 UTA Arad
Fișier:Stadionul dacia din mioveni 2.jpg Mioveni Stadionul Orășenesc 10.000 2000 2007 FC Argeș Pitești
Fișier:Botosani Municipal Stadium 2.jpg Botoșani Stadionul Municipal Botoșani 7.782 1970 2014 FC Botoșani
Fișier:Stadionul 1 Mai (Slobozia).jpg Slobozia Stadionul 1 Mai 6.000 1950 2025 Unirea Slobozia
Fișier:Ovidiu 2017 (4).jpg Ovidiu Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi 4.545 2015 Farul Constanța
Fișier:Stadion Clinceni.jpg Clinceni Stadionul Clinceni 4.502 2011 2019 Metaloglobus Bucureşti
Fișier:Stadionul Municipal (Miercurea Ciuc).jpg Miercurea Ciuc Stadionul Municipal Miercurea Ciuc 2.480 1904 2022 FK Csíkszereda

Stadioane în Construcție[modificare]

Imagine Localitate Denumire Capacitate Început Lucrări Finalizare Beneficiar
București Arena Dinamo 25.059 2026 2028 Dinamo București
Constanța Stadionul Farul 18.000 2028 Farul Constanța
Pitești Stadionul Nicolae Dobrin 15.200 2026 2028 Argeș Pitești

Competiții internaționale[modificare]

Calificările pentru competițiile europene[modificare]

<timeline> Colors=

 id:lightgrey value:gray(0.9)          
 id:darkgrey  value:gray(0.7)
 id:sfondo    value:rgb(1,1,1)
 id:barra     value:rgb(0.6,0.7,0.8)  
 id:darkblue  value:darkblue          
 id:green     value:green              
 id:red       value:red               

ImageSize = width:500 height:250 PlotArea = left:20 bottom:51 top:10 right:20 Period = from:0 till:30 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late BackgroundColors = canvas:sfondo ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:2 start:0 BarData=

 bar:1  text:00
 bar:2  text:01
 bar:3  text:02
 bar:4  text:03
 bar:5  text:04
 bar:6  text:05
 bar:7  text:06
 bar:8  text:07
 bar:9  text:08
 bar:10 text:09
 bar:11 text:10
 bar:12 text:11
 bar:13 text:12
 bar:14 text:13
 bar:15 text:14
 bar:16 text:15
 bar:17 text:16
 bar:18 text:17
 bar:19 text:18
 bar:20 text:19
 bar:21 text:20
 bar:22 text:21
 bar:23 text:22
 bar:24 text:23
 bar:25 text:24
 bar:26 text:25

PlotData=

 color:barra width:15
 bar:1  from:0 till:10 color:darkgrey 
 bar:2  from:0 till:8 color:darkgrey
 bar:3  from:0 till:4 color:darkgrey
 bar:4  from:0 till:4 color:darkgrey
 bar:5  from:0 till:4 color:darkgrey
 bar:6  from:0 till:5 color:darkgrey
 bar:7  from:0 till:20 color:darkgrey
 bar:8  from:0 till:23 color:green
 bar:9  from:0 till:23 color:green
 bar:10 from:0 till:21 color:darkgrey
 bar:11 from:0 till:22 color:darkgrey
 bar:12 from:0 till:16 color:darkgrey
 bar:13 from:0 till:8 color:darkgrey
 bar:14 from:0 till:12 color:darkgrey
 bar:15 from:0 till:14 color:darkgrey
 bar:16 from:0 till:15 color:darkgrey
 bar:17 from:0 till:15 color:darkgrey
 bar:18 from:0 till:13 color:darkgrey
 bar:19 from:0 till:10 color:darkgrey
 bar:20 from:0 till:1 color:red
 bar:21 from:0 till:2 color:darkgrey
 bar:22 from:0 till:5 color:darkgrey
 bar:23 from:0 till:5 color:darkgrey
 bar:24 from:0 till:4 color:darkgrey
 bar:25 from:0 till:4 color:darkgrey
 bar:26 from:0 till:5 color:darkgrey

PlotData=

 bar:1  at:10 fontsize:S text:20 shift:(-5,5)
 bar:2  at:8 fontsize:S text:22 shift:(-5,5)
 bar:3  at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5)
 bar:4  at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5)
 bar:5  at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5)
 bar:6  at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5)
 bar:7  at:20 fontsize:S text:10 shift:(-5,5)
 bar:8  at:23 fontsize:S text:7 shift:(-5,5) textcolor:green
 bar:9  at:23 fontsize:S text:7 shift:(-5,5) textcolor:green
 bar:10 at:21 fontsize:S text:9 shift:(-5,5)  
 bar:11 at:22 fontsize:S text:8 shift:(-5,5)
 bar:12 at:16 fontsize:S text:14 shift:(-5,5)
 bar:13 at:8 fontsize:S text:22 shift:(-5,5)
 bar:14 at:12 fontsize:S text:18 shift:(-5,5)
 bar:15 at:14 fontsize:S text:16 shift:(-5,5)
 bar:16 at:15 fontsize:S text:15 shift:(-5,5)
 bar:17 at:15 fontsize:S text:15 shift:(-5,5)
 bar:18 at:13 fontsize:S text:17 shift:(-5,5)
 bar:19 at:10 fontsize:S text:20 shift:(-5,5)
 bar:20 at:1 fontsize:S text:29 shift:(-5,5) textcolor:red
 bar:21 at:2 fontsize:S text:28 shift:(-5,5)
 bar:22 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5)
 bar:23 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5)
 bar:24 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5)
 bar:25 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5)
 bar:26 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5)

TextData=

pos:(70,20) textcolor:black fontsize:S text:Pozițiile României în clasamentul coeficienților UEFA pe țară din 2000 până în prezent.
</timeline>

Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al Ligii Campionilor din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă se califică în al doilea tur de calificare al UEFA Conference League din sezonul următor. Al doilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al UEFA Conference League se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Câștigătoarea Cupei României se califică în primul tur de calificare al Europa League din sezonul următor.

Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în clasamentul coeficienților de țară UEFA, care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și de facto SuperLiga) este locul 25, în spatele Ungariei și în fața Rusiei.

Extras din clasamentul națiunilor din 2025 după coeficientul lor UEFA[17]
Clasare Asociație Coeficient Locuri în sezonul 2026-27
Liga Campionilor Europa League Conference League
2025 2024 Schimbare 2020–21 2021–22 2022–23 2023–24 2024–25 Coeficient FL PO T3 T2 T1 FL PO T3 T2 T1 FL PO T3 T2 T1
21 20 Fișier:1downarrow red.svg 1 Croația Croația 5,900 6,000 3,375 5,875 5,875 27,025 — — — 1 — — — — — 1 — — — 2 —
22 19 Fișier:1downarrow red.svg 3 Serbia Serbia 5,500 9,500 5,375 1,400 3,725 25,500 — — — 1 — — — — — 1 — — — 2 —
23 18 Fișier:1downarrow red.svg 5 Ucraina Ucraina 6,800 4,200 5,700 4,100 3,600 24,400 — — — 1 — — — — — 1 — — — 2 —
24 24 = Ungaria Ungaria 4,250 2,750 5,875 4,500 6,625 24,000 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
25 26 Fișier:1uparrow green.svg 1 România România 3,750 2,250 6,250 3,250 7,750 23,250 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
26 22 Fișier:1downarrow red.svg 4 Rusia Rusia 4,333 5,300 4,333 4,333 4,333 22,632 — — — — — — — — — — — — — — —
27 29 Fișier:1uparrow green.svg 2 Slovacia Slovacia 1,500 4,125 6,000 5,000 4,625 21,250 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
28 30 Fișier:1uparrow green.svg 2 Slovenia Slovenia 2,250 3,000 2,125 3,875 9,093 20,343 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
29 27 Fișier:1downarrow red.svg 2 Bulgaria Bulgaria 4,000 3,375 4,500 4,375 3,625 19,875 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —

Performanțe în competițiile internaționale[modificare]

Cluburile de fotbal din România au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene (Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni, UEFA Europa League/Cupa UEFA, UEFA Europa Conference League și cele dispărute în prezent, Cupa UEFA Intertoto, Cupa Orașelor Târguri și Cupa Cupelor UEFA) din 1956, când echipa Dinamo București a participat la cea de-a doua ediție a Cupei Campionilor Europeni. Steaua București a avut, de asemenea, singura participare la Cupa Intercontinentală, în 1986.

Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost Dinamo București, fiind eliminată în prima rundă de CDNA Sofia din Bulgaria cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost Steaua București în 1986, după ce a câștigat finala împotriva echipei FC Barcelona la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în 1989, pierzând-o însă în fața formației AC Milan cu scorul de 0-4.

Cea mai mare performanță în Cupa UEFA/UEFA Europa League a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de Universitatea Craiova în sezonul 1982-1983, fiind eliminată de Benfica Lisabona; și a doua oară de Steaua București în sezonul 2005-2006, fiind eliminată de formația engleză Middlesbrough FC.

Cluburile românești, de fotbal, prezente în clasamentul coeficienților UEFA, la data de 30 august 2025, sunt următoarele:[18]

Cluburile românești, de fotbal, prezente în clasamentul coeficienților UEFA(m)
Poz. Club 2021-22 2022-23 2023–24 2024-25 2025-26 Coef.
76 Fișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d) 1,500 2,500 2,000 14,500 3,000 23,500
95 Fișier:600px Culori CFR.svg CFR Cluj⁠(d) 3,000 8,000 1,500 2,500 2,500 17,500
187 Fișier:600px Flag club Craiova Maxima.png CSU Craiova⁠(d) 1,500 2,500 0,000 1,500 2,500 8,000
245 Fișier:600px Flag club Sepsi Sf. Gheorghe.png Sepsi OSK⁠(d) 1,500 2,000 2,500 0,000 0,000 6,000
România[1] 4,075
280 Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png FCV Farul Constanța⁠(d) 0,000 0,000 2,500 0,000 0,000 2,500
283 Fișier:600px Nouă dungi verticale HEX-1565EA și Alb.png Corvinul Hunedoara⁠(d) 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 2,000
284 Fișier:600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg Universitatea Cluj⁠(d) 0,000 0,000 0,000 0,000 1,500 1,500

     Indică un club care este prezent în Liga Campionilor.

     Indică un club care este prezent în Europa League.

     Indică un club care este prezent în Conference League.

  • ^1 – Cluburile de mai jos au un coeficient scăzut, astfel că ele preiau coeficientul țării.

Sponsorizări[modificare]

Perioada Sponsor Marcă
1932-1998 Niciun sponsor Divizia A
1998-1999 Gelsor Divizia A Gelsor
1999-2001 SABMiller Divizia A Ursus
2001-2004 Niciun sponsor Divizia A
2004-2006 European Drinks Divizia A Bürger
2006-2008 Liga I Bürger
2008-2009 Liga I Frutti Fresh
2009-2010 Gamebookers Liga 1 Gamebookers.com
2010-2013 Bergenbier Liga 1 Bergenbier
2013-2015 Niciun sponsor Liga I
2015-2017 Orange Liga 1 Orange
2017-2019 Betano Liga 1 Betano
2019-2022 Casa Pariurilor Casa Liga 1
2022-prezent Superbet SuperLiga României

La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[19]

Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[20]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[21]

Din noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[22] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.

În iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[23] La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.[24]

În iulie 2022, Superbet și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni SuperLiga pentru următorii 2 ani.[9]

Televizare[modificare]

  • Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima TV, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
  • În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[25]
  • Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[26]
  • În 2011, drepturile de difuzare au fost cumpărate de RCS & RDS pentru canalele lor Digi Sport 1, Digi Sport 2 și Digi Sport 3. Aceste canale au difuzat șapte din cele nouă meciuri din fiecare etapă a campionatului. Celelalte două meciuri au fost transmise de Antena 1 și Dolce Sport.
  • În martie 2014, LPF a anunțat că drepturile au fost vândute pentru o perioadă de cinci ani unei companii din Uniunea Europeană, fără a preciza însă numele companiei.[27] O lună mai târziu, Look TV și Look Plus au fost dezvăluite ca posturile de televiziune care vor difuza meciurile din Liga I și Cupa Ligii între 2014 și 2019.[28] Pe lângă aceste posturi, meciurile au fost difuzate și de Digi Sport și Dolce Sport.
  • În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru competiție până în 2024. Ea a plătit echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an în această perioadă.[29] Contractul a fost ulterior prelungit până în 2027, suma mărindu-se la 30 de milioane de euro pe an.[30]
  • După ce Orange Sport (fostul Dolce Sport) s-a închis în vara anului 2024,[31] rețelele de televiziuni Prima Sport (fostul Look Sport) și Digi Sport au rămas cele care difuzează concomitent toate meciurile campionatului.

Clasamentul all-time în sistem divizionar[modificare]

Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2024–25 inclusiv. Echipele cu litere îngroșate evoluează în sezonul 2025–26 al SuperLigii. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri înainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel.

# Echipa S Pct. MJ P/M V E Î GM GP 1 2 3 4 5 6 T Debut Ultima apariție Top
1 Fișier:600px FCSB colors.svg FCSB⁠(d) 77 4.632 2.432 1,9 1.356 564 512 4.551 2.445 28 20 9 4 6 6 73 1947 2024–25 1
2 Fișier:600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București⁠(d) 75 4.222 2.360 1,79 1.231 529 600 4.306 2.620 18 20 10 4 5 7 64 1948 2024–25 1
3 Fișier:600px Culori Rapid.png Rapid București⁠(d) 70 3.240 2.059 1,57 916 492 649 3.170 2.436 3 14 8 9 6 1 41 1932 2024–25 1
4 Fișier:Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg Petrolul Ploiești⁠(d) 61 2.433 1.784 1,36 671 420 693 2.387 2.344 3 2 4 0 6 5 20 1933 2024–25 1
5 Fișier:600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg Universitatea Cluj⁠(d) 59 2.165 1.728 1,25 596 377 755 2.214 2.622 0 1 1 5 3 2 12 1932 2024–25 2
6 Fișier:600px Culori Arges.png Argeș Pitești⁠(d) 47 2.128 1.522 1,39 608 304 610 1.951 1.945 2 2 4 3 3 3 17 1961 2022–23 1
7 Fișier:Colori di Brasov.svg FC Brașov⁠(d) 46 1.912 1.429 1,33 533 313 583 1.765 1.845 0 1 2 3 4 2 12 1957 2014–15 2
8 Fișier:Culori Timisoara LAN.png Poli Timișoara⁠(d) 44 1.845 1.336 1,38 508 321 507 1.782 1.839 0 2 5 1 4 6 18 1948 2010–11 2
9 Fișier:600px Culori CFR.svg CFR Cluj⁠(d) 30 1.779 1.064 1,67 497 288 279 1.504 1.110 8 2 3 2 3 0 18 1947 2024–25 1
10 Fișier:600px Flag club UTA Arad (1).png UTA Arad⁠(d) 43 1.751 1.267 1,38 482 305 480 1.796 1.743 6 1 1 3 3 1 15 1946 2024–25 1
11 Fișier:600px Blu Giallo e Blu.png FCM Bacău⁠(d) 42 1.729 1.319 1,31 489 262 568 1.538 1.809 0 0 0 1 4 6 11 1956 2005–06 4
12 Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png Farul Constanța⁠(d) (–2021) 42 1.679 1.299 1,29 473 260 566 1.577 1.840 0 0 0 3 2 2 7 1955 2008–09 4
13 Fișier:Culori Sportul LAN.svg Sportul Studențesc⁠(d) 36 1.561 1.154 1,35 435 256 463 1.569 1.575 0 1 3 6 1 4 15 1937 2011–12 2
14 Fișier:600px Flag club Craiova Maxima.png Universitatea Craiova⁠(d) (–1991) 28 1.511 885 1,7 442 185 284 1.397 972 4 3 6 4 3 3 23 1964 1990-91 1
15 Fișier:600px Nouă dungi verticale HEX-1565EA și Alb.png Poli Iași⁠(d) 38 1.511 1.262 1,2 409 284 569 1.410 1.775 0 0 0 0 0 2 2 1960 2024–25 6
16 Fișier:600px Nero e Bianco (Strisce).png Jiul Petroșani⁠(d) 41 1.456 1.197 1,21 402 250 545 1.403 1.845 0 0 1 0 2 2 5 1937 2006–07 3
17 Fișier:600px upper Red HEX-FF0000 lower Blue HEX-0E3091 with White stripe.svg Oțelul Galați⁠(d) 29 1.367 972 1,41 386 209 377 1.175 1.195 1 0 0 3 3 2 9 1986 2024-25 1
18 Fișier:600px Blu e Verde (Strisce).png Progresul⁠(d) 32 1.326 945 1,4 379 189 377 1.353 1.324 0 3 2 3 1 2 11 1955 2006–07 2
19 Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg FCU Craiova⁠(d) 22 1.019 743 1,37 280 179 284 1.000 935 0 2 1 3 0 0 6 1991 2023–24 2
20 Fișier:600px BAD LML.png Gloria Bistrița⁠(d) 22 940 724 1,29 269 133 322 903 1.003 0 0 1 0 2 4 7 1990 2012–13 3
21 Fișier:600px Flag club Astra Giurgiu (3).png Astra Giurgiu⁠(d) 18 900 617 1,45 247 162 206 815 686 1 1 1 2 3 1 9 1998 2020–21 1
22 ASA Târgu Mureș⁠(d) 21 862 690 1,24 251 109 330 817 1.025 0 1 1 2 0 1 5 1967 1991–92 2
23 Fișier:Culori Ceahlaul LAN.svg Ceahlăul Piatra Neamț⁠(d) 18 740 596 1,24 202 134 260 689 851 0 0 0 1 2 1 4 1993 2014–15 4
24 Fișier:600px Nouă dungi verticale HEX-1565EA și Alb.png Corvinul Hunedoara⁠(d) 17 728 562 1,29 210 98 254 831 881 0 0 1 0 1 2 4 1954 1991–92 3
25 Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png FCV Farul Constanța⁠(d) 13 711 484 1,47 192 135 157 657 582 2 0 1 2 2 0 7 2012 2024–25 1
26 Fișier:600px Flag club Craiova Maxima.png CSU Craiova⁠(d) 11 693 433 1,6 197 102 118 583 425 0 1 5 2 2 0 10 2014 2024–25 2
27 Fișier:600px Blu e Rosso (Strisce)2.png Bihor Oradea⁠(d) 18 661 572 1,15 181 118 273 683 893 0 0 0 0 0 0 0 1963 2003–04 7
28 Fișier:600px Culori Gaz Metan.png Gaz Metan⁠(d) 16 639 558 1,14 161 162 235 597 791 0 0 0 0 0 1 1 1947 2021–22 6
29 Fișier:600px Culori Botosani 2022.svg Botoșani⁠(d) 12 605 460 1,32 156 137 167 535 563 0 0 0 1 0 1 2 2013 2024–25 4
30 Fișier:600px Flag club CSM Reșița.png CSM Reșița⁠(d) 16 565 482 1,17 154 103 225 666 890 0 0 0 2 0 1 3 1938 1999–00 4
31 Fișier:600px Azzurro e Bianco.png Pandurii⁠(d) 12 532 412 1,29 140 112 160 459 491 0 1 1 0 0 0 2 2005 2016–17 2
32 Fișier:600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg CA Oradea⁠(d) 17 515 378 1,36 145 80 153 633 635 1 1 1 3 0 3 9 1932 1962–63 1
33 Fișier:600px Culori Vaslui.png FC Vaslui⁠(d) 9 489 302 1,27 137 78 87 393 303 0 1 2 0 2 1 6 2005 2013–14 2
34 Fișier:Giallo e Blue yellow ISM.png Scornicești⁠(d) 11 475 373 1,27 137 64 172 424 546 0 0 0 1 0 0 1 1979 1989–90 4
35 Fișier:600px Culori Unirea Tricolorul.png Unirea Tricolor⁠(d) 16 462 347 1,33 128 78 141 625 669 1 0 1 0 1 0 3 1932 1957–58 1
36 Fișier:600px Blu e Bianco.png Chimia R Vâlcea⁠(d) 10 427 340 1,25 121 64 155 368 533 0 0 0 0 0 0 0 1974 1986–87 8
37 Fișier:600px Culori Voluntari (2021).png Voluntari⁠(d) 9 407 357 1,14 101 104 152 382 481 0 0 0 1 0 0 1 2015 2023–24 4
38 Fișier:600px Flag club Sepsi Sf. Gheorghe.png Sepsi OSK⁠(d) 8 405 313 1,29 103 96 114 392 364 0 0 0 1 1 2 4 2017 2024–25 4
39 Fișier:600px Flag club CFR Timisoara 1933.png CFR Timișoara⁠(d) 11 382 273 1,39 104 70 99 406 392 0 1 1 2 1 0 5 1946 1970–71 2
40 Fișier:600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png Inter Sibiu⁠(d) 8 377 272 1,38 110 47 115 358 376 0 0 0 1 0 1 2 1988 1995–96 4
41 Fișier:600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg Venus București⁠(d) 9 359 180 1,99 108 35 37 499 248 4 0 2 1 1 1 9 1932 1940–41 1
42 Fișier:600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png Ripensia⁠(d) 9 358 184 1,94 110 28 46 512 277 4 2 2 0 0 1 9 1932 1940–41 1
43 Fișier:600px Culori Chindia Targoviste.svg CF Chindia Târgoviște⁠(d) 9 349 298 1,17 95 64 139 312 469 0 0 0 0 0 0 0 1961 1997–98 7
44 Fișier:600px Verde e Giallo.png Concordia Chiajna⁠(d) 8 314 296 1,06 77 83 136 299 423 0 0 0 0 0 0 0 2011 2018–19 9
45 Fișier:600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg Energia Mureș⁠(d) 10 301 241 1,24 85 46 110 360 418 0 0 0 2 0 0 2 1946 1957–58 4
46 Fișier:Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png Hermannstadt⁠(d) 6 295 234 1,26 74 73 87 247 276 0 0 0 0 0 0 0 2018 2024–25 7
47 Fișier:600px Giallo e Blu (Strisce)2.png Maramureș Baia Mare⁠(d) 7 284 230 1,23 83 35 112 267 370 0 0 0 1 1 0 2 1964 1994–95 4
48 Fișier:600px Culori Unirea LAN.svg Unirea Urziceni⁠(d) 5 269 170 1,58 74 47 49 199 162 1 1 0 0 1 0 3 2006 2010–11 1
49 Fișier:600px White background HEX-0262C1 centre.svg Vagonul Arad⁠(d) 9 259 184 1,4 76 31 77 318 323 0 1 1 2 0 0 4 1932 1968–69 2
50 Fișier:600px Flag club Olimpia Satu Mare.png Olimpia Satu Mare⁠(d) 7 247 222 1,11 69 40 113 223 363 0 0 0 0 0 0 0 1937 1998–99 9
51 Fișier:600px Flag club Victoria București (2).png Victoria⁠(d) 5 243 169 1,43 70 33 66 242 251 0 0 3 0 0 0 3 1985 1989–90 3
52 Fișier:600px Blu e Rosso (Strisce)2.png Gloria Buzău⁠(d) (–2016) 7 237 238 0,99 64 45 129 236 403 0 0 0 0 1 0 1 1978 2008–09 5
53 Fișier:600px Rosso e Blu (Strisce).png ASA Târgu Mureș⁠(d) 5 218 178 1,22 55 53 70 179 213 0 1 0 0 0 1 2 2010 2016–17 2
54 Fișier:600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg Gloria Arad⁠(d) 8 208 156 1,33 59 31 66 296 332 0 0 0 0 1 1 2 1932 1940–41 5
55 Victoria Cluj⁠(d) 8 206 154 1,33 61 23 70 266 294 0 0 0 0 1 3 4 1932 1939–40 5
56 Fișier:600px Rosso e Azzurro3.png Extensiv Craiova⁠(d) 5 198 170 1,16 54 36 80 171 213 0 0 1 0 0 1 2 1991 1999–00 3
57 Fișier:600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png Dacia Unirea Brăila⁠(d) 6 192 177 1,08 54 30 94 193 328 0 0 0 0 0 1 1 1937 1993–94 6
58 Fișier:660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg Moreni⁠(d) 4 182 136 1,33 53 23 60 180 198 0 0 0 1 0 1 2 1986 1989–90 4
59 Fișier:600px Culori Chindia Targoviste.svg Chindia Târgoviște⁠(d) 4 172 155 1,1 42 46 67 139 177 0 0 0 0 0 0 0 2019 2022–23 7
60 Fișier:600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg Dunărea Galați⁠(d) 5 164 170 0,96 44 32 94 174 310 0 0 0 0 0 0 0 1974 1983–84 14
61 Fișier:600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg Chinezul⁠(d) 6 160 119 1,34 46 21 53 281 288 0 0 0 0 1 0 1 1933 1938–39 4
62 Fișier:Viola e Bianco diagonale.svg ACS Poli⁠(d) 4 144 154 0,93 37 47 70 147 222 0 0 0 0 0 0 0 2013 2017–18 12
63 Fișier:600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg Crișana Oradea⁠(d) 6 140 110 1,27 40 20 50 199 232 0 0 0 0 1 0 1 1932 1937–38 5
64 Fișier:600px Culori Clinceni (2021).png LPS HD Clinceni⁠(d) 3 112 119 0,94 27 31 61 109 205 0 0 0 0 1 0 1 2019 2021–22 5
65 Fișier:600px Cinci dungi galben cu verde.png Mioveni⁠(d) 4 110 146 0,75 24 38 84 101 230 0 0 0 0 0 0 0 2007 2022–23 12
66 Fișier:600px Rosso e Nero2.png Minerul Lupeni⁠(d) 4 105 101 1,03 30 15 56 106 207 0 0 0 0 0 0 0 1959 1962–63 11
67 Fișier:630px seven vertical stripes Black and White.svg FC Ploiești⁠(d) 5 100 102 0,98 28 16 58 131 254 0 0 0 0 0 0 0 1932 1947–48 9
68 Fișier:600px Giallo e Verde.png Foresta Fălticeni⁠(d) 3 99 98 1,01 24 27 47 102 145 0 0 0 0 0 0 0 1997 2000–01 13
69 Fișier:600px trisection vertical Black White.svg Unirea Alba Iulia⁠(d) 3 93 94 0,98 24 21 49 93 171 0 0 0 0 0 1 1 2003 2009–10 6
70 Fișier:600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg Carpați Baia Mare⁠(d) 3 89 62 1,43 26 11 25 96 106 0 0 0 0 0 0 0 1937 1939–40 5
71 Fișier:600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg Ciocanul⁠(d) 2 82 56 1,46 24 10 22 100 87 0 0 0 0 0 0 0 1946 1947–48 7
72 Fișier:600px Șapte dungi verticale cu două culori albastru și galben.png Rocar⁠(d) 2 81 64 1,26 25 6 33 93 108 0 0 0 0 0 0 0 1999 2000–01 12
73 Fișier:600px Culori FC Onești (1).png Onești⁠(d) 2 69 68 1,01 21 6 41 93 159 0 0 0 0 0 0 0 1998 1999–00 14
74 Fișier:600px Rosso e Blu3-Flag.svg CA Cîmpulung Moldovenesc⁠(d) 2 55 33 1,66 15 10 8 50 31 0 0 1 0 0 0 1 1952 1953 3
75 Fișier:600px Bianco e Celeste con pallone.png Siderurgistul⁠(d) 2 49 52 0,94 13 10 29 62 104 0 0 0 0 0 0 0 1963 1965–66 14
76 Fișier:600px Nouă dungi negru cu roșu.png Carmen București⁠(d) 1 47 26 1,8 14 5 7 90 44 0 1 0 0 0 0 1 1946 1946–47 2
77 Fișier:600px Rosso e Blu3-Flag.svg Gloria Galați⁠(d) 2 46 46 1 13 7 26 54 100 0 0 0 0 0 0 0 1939 1940–41 10
78 Fișier:600px Rosso e Nero con banda Bianca.png Ferar Cluj⁠(d) 1 43 26 1,65 13 4 9 44 29 0 0 0 0 0 1 1 1946 1946–47 6
79 Fișier:600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg CAM Timișoara⁠(d) 2 43 34 1,26 12 7 15 54 76 0 0 0 0 1 0 1 1932 1939–40 5
80 Fișier:600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg Unirea Slobozia⁠(d) 1 40 39 1,03 10 10 19 39 55 0 0 0 0 0 0 0 2024 2024–25 14
81 Fișier:600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg Câmpia Turzii⁠(d) 2 40 48 0,83 7 19 22 46 86 0 0 0 0 0 0 0 1952 1954 12
82 Fișier:Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png Team Săgeata⁠(d) 1 38 34 1,11 10 8 16 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 17
83 Fișier:600px Dublu chenar cu o minge în centru.png Dunărea Călărași⁠(d) 1 37 40 0,92 7 16 17 24 43 0 0 0 0 0 0 0 2018 2018–19 13
84 Fișier:600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png Mica Brad⁠(d) 1 36 24 1,5 12 0 12 51 43 0 0 0 0 1 0 1 1940 1940–41 5
85 Fișier:600px Bianco e Rosso.png Curtea de Argeș⁠(d) 1 36 34 1,05 10 6 18 32 49 0 0 0 0 0 0 0 2009 2009–10 12
86 Fișier:600pxx Șapte dungi cu două culori HEX-0006F9 și HEX-FFFFFF.png CSM Suceava⁠(d) 1 35 34 1,02 10 5 19 36 69 0 0 0 0 0 0 0 1987 1987–88 18
87 Fișier:600px Rosso e Nero.svg FC Craiova⁠(d) 2 35 50 0,7 10 5 35 61 171 0 0 0 0 0 0 0 1940 1946–47 9
88 Fișier:Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg Turnu Severin⁠(d) 1 32 34 0,94 7 11 16 36 47 0 0 0 0 0 0 0 2012 2012–13 16
89 Fișier:Bianco e Azzurro.svg Dermata Cluj⁠(d) 1 32 30 1,06 7 11 12 41 50 0 0 0 0 0 0 0 1947 1947–48 11
90 Fișier:600px Verde e Bianco (Strisce)2.png Voința Sibiu⁠(d) 1 32 34 0,94 8 8 18 24 45 0 0 0 0 0 0 0 2011 2011–12 16
91 Fișier:Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg Gloria Buzău⁠(d) 1 27 39 0,69 7 6 26 29 65 0 0 0 0 0 0 0 2024 2024–25 16
92 Fișier:600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg Locomotiva Sibiu⁠(d) 3 27 48 0,56 5 12 31 42 131 0 0 0 0 0 0 0 1932 1950 12
93 Fișier:600px Steag club Victoria Brănești.png Victoria Brănești⁠(d) 1 25 34 0,73 5 10 19 35 61 0 0 0 0 0 0 0 2010 2010–11 16
94 Fișier:600px Azzurro Bianco e Azzurro.png Otopeni⁠(d) 1 22 34 0,64 5 7 22 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2008 2008–09 17
95 Fișier:600px Bianco e Blu (Strisce).png Daco-Getica⁠(d) 1 22 40 0,55 4 10 26 21 72 0 0 0 0 0 0 0 2017 2017–18 14
96 Fișier:600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png Viitorul București⁠(d) 1 21 14 1,5 6 3 5 33 26 0 0 0 0 0 0 0 1962 1962–63 14
97 Fișier:600px Blu Bianco e Blu (1).png Vulturii Lugoj⁠(d) 1 20 18 1,11 6 2 10 24 41 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 7
98 Fișier:600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg Metalul București⁠(d) 1 19 26 0,73 5 4 17 50 80 0 0 0 0 0 0 0 1948 1948–49 13
99 Fișier:600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png Prahova Ploiești⁠(d) 1 16 26 0,61 5 1 20 26 97 0 0 0 0 0 0 0 1946 1946–47 13
100 Fișier:Nero e Bianco (Strisce).svg UMT Timișoara⁠(d) 1 15 30 0,5 3 6 21 24 71 0 0 0 0 0 0 0 2001 2001–02 16
101 Fișier:600px Culori Rapid.png ACFR Brașov⁠(d) 1 15 18 0,83 4 3 11 26 45 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 9
102 Fișier:600px Blu con Bande Gialle2.png Corona Brașov⁠(d) 1 14 34 0,41 2 8 24 20 69 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 18
103 Fișier:600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg Dragoș Vodă Cernăuți⁠(d) 1 12 18 0,66 4 0 14 26 57 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 10
104 Fișier:600px Flag club Avântul Reghin (1).png Avântul Reghin⁠(d) 1 12 24 0,5 3 3 18 19 57 0 0 0 0 0 0 0 1955 1955 13
105 Fișier:600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg Brașovia Brașov⁠(d) 2 6 26 0,23 1 3 22 28 85 0 0 0 0 0 0 0 1932 1933–34 13
106 Fișier:600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg Mureșul Târgu Mureș⁠(d) 1 4 14 0,28 1 1 12 17 56 0 0 0 0 0 0 0 1933 1933–34 7

În ce ligă va evolua echipa respectivă în sezonul 2025-2026:

     SuperLiga 2025-2026

     Liga a II-a 2025-2026

     Liga a III-a 2025-2026

     Ligile de fotbal județene 2025–2026

     Cluburi care nu mai există

     Urmează să se stabilească

Recorduri[modificare]

Echipe[modificare]

Jucători[modificare]

Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (români)
La 18 februarie 2026[32][33][34]
# Jucător Perioada Echipe Meciuri
1 Ionel Dănciulescu 1993–2013 Electroputere Craiova, Steaua București, Dinamo București 515
2 Dan Nistor 2010–prezent Pandurii Târgu Jiu, Dinamo București, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Universitatea Cluj 500
3 Costică Ștefănescu 1969–1988 Steaua București, Universitatea Craiova, FCM Brașov 490
4 Florea Ispir 1970–1987 ASA Târgu Mureș 485
5 Ladislau Bölöni 1970–1987 ASA Târgu Mureș, Steaua București 484
6 Costel Câmpeanu 1987–2005 SC Bacău, Dinamo București, Gloria Bistrița, Progresul București, Ceahlăul Piatra Neamț 470
7 Petre Marin 1993–2011 Sportul Studențesc, FC Național, Rapid București, Steaua București, Unirea Urziceni, Concordia Chiajna 468
8 Paul Cazan 1972–1987 Sportul Studențesc București 465
9 Cornel Dinu 1966–1983 Dinamo București 454
10 Constantin Stancu 1970–1990 Argeș Pitești 447
Notă
  •      – Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu bold.

Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (străini)
La 18 februarie 2026[35][36][37]
# Jucător Perioada Echipe Meciuri
1  Camora, MárioMário Camora‡ (PRT) 2011–prezent CFR Cluj 442
2  Seto, TakayukiTakayuki Seto (JPN) 2009–21, 2022–24, 2025-prezent Astra Giurgiu, Petrolul Ploiești, Argeș Pitești 358
3  Morais, JúniorJúnior Morais‡ (BRA) 2010–19, 2021–23, 2025-prezent Astra, FCSB, Rapid, Metaloglobus 320
4  Radunović, RistoRisto Radunović (MNE) 2017–prezent Astra Giurgiu, FCSB 261
5  Aganović, AdnanAdnan Aganović (CRO) 2013–17, 2020–25 Brașov, Viitorul, Steaua, Sepsi, Unirea Slobozia 260
6 Fișier:Flag of Cote d'Ivoire.svg Viera, OusmaneOusmane Viera (CIV) 2008–21 CFR Cluj, Internațional, Pandurii, Sepsi, Hermannstadt 235
7  Ricardinho (PRT) 2018–prezent Botoșani, Voluntari, Petrolul Ploiești 233
8  Pereira, Eric de OliveiraEric de Oliveira Pereira‡ (BRA) 2008–21 Gaz Metan, Pandurii, Viitorul Constanța, FC Voluntari 222
 Rață, VadimVadim Raț㇠(MDA) 2019–prezent Chindia, Voluntari, FCSB, U Cluj, FC Argeș
10  Dimitrov, RadoslavRadoslav Dimitrov (BUL) 2015–24 Botoșani, Univ. Craiova, Sepsi 216
Notă
  •      – Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu bold.

  • ‡ – Jucătorul deține și cetățenie română.
Top 10 marcatori
La 18 februarie 2026[32][32][38]
# Jucător Perioada Echipa Goluri
1 Dudu Georgescu 1970–1986 Progresul București, CSM Reșița, Dinamo București, SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni 252
2 Ionel Dănciulescu 1993–2014 Electroputere Craiova, Dinamo București, Steaua București 214
3 Rodion Cămătaru 1974–1989 Universitatea Craiova, Dinamo București 198
4 Marin Radu 1974–1989 Argeș Pitești, Olt Scornicești, Steaua București, Inter Sibiu 190
5 Florea Dumitrache 1966–1983 Dinamo București, Jiul Petroșani, Corvinul Hunedoara 170
6 Ion Oblemenco 1964–1976 Rapid București, Universitatea Craiova 170
7 Mircea Sandu 1970–1987 Progresul București, Sportul Studențesc București 167
8 Victor Pițurcă 1975–1989 Olt Scornicești, Steaua București 166
9 Mihai Adam 1962–1976 Universitatea Cluj-Napoca, Vagonul Arad, CFR Cluj 160
10 Titus Ozon 1947–1964 Unirea Tricolor București, Dinamo București, Dinamo Brașov, Progresul București, Rapid București 157
Cei mai tineri debutanți
La 18 februarie 2026. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.[39][40][41][42][43]
# Jucător Vârstă Meci Sezon
1 România Nicolae Dobrin[44] 14 ani, 10 luni și 5 zile Știința Cluj - Dinamo Pitești 5–1 1961-1962
2 România Alexandru Stoian[45] 14 ani, 10 luni și 13 zile FCU 1948 - Farul Constanța 1–2 2022-2023
3 România Alexandru Bota[46] 14 ani, 11 luni și 13 zile CFR Cluj - Universitatea Cluj 4–0 2022-2023
4 România Rareș Lazăr[47] 15 ani, 1 lună și 19 zile Ceahlăul Piatra Neamț - FC Vaslui 2–0 2013-2014
5 România Răzvan Popa 15 ani, 2 luni și 13 zile Dinamo - Sportul Studențesc 1–3 2011-2012
6 România Codrin Epure 15 ani, 2 luni și 21 zile FC Vaslui - Astra 1-4 2013-2014
7 România Vasile Chitaru 15 ani, 4 luni și 14 zile SC Bacău - Jiul Petroșani 3–0 1973-1974
8 România Ștefan Harșani 15 ani, 4 luni și 22 zile FC Bihor - Sportul Studențesc 2–0 1982-1983
9 România Dorel Zamfir 15 ani, 5 luni și 16 zile FC Constanța - Steaua București 0–1 1976-1977
10 România Enes Sali 15 ani, 5 luni și 17 zile Farul Constanța - Sepsi OSK 1–0 2021-2022

Antrenori[modificare]

Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (români)
La 18 februarie 2026[49]
Antrenor Perioadă Meciuri Victorii Egaluri Înfrângeri Procentaj
victorii
1 Florin Halagian 1972–2011 878 432 176 270 59%
2 Ilie Oană 1952–1979 572 232 124 216 51%
3 Nicolae Dumitru 1962–1993 558 250 120 188 55%
4 Ion V. Ionescu 1967–1994 496 194 89 213 48%
5 Viorel Hizo 1990–2013 488 221 85 182 53%
6 Ioan Andone 1994–2017 456 207 80 169 54%
7 Florin Marin 1993–2017 456 166 103 187 47%
8 Valentin Stănescu 1962–1984 455 206 101 148 56%
9 Sorin Cârțu 1989–2013 454 175 114 165 51%
10 Angelo Niculescu 1953–1982 445 196 101 148 55%
Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (străini)
La 18 februarie 2026[50][51]
Antrenor Meciuri Debut Ultimul meci Sezoane Cluburi Puncte Puncte pe
meci
1  Bergodi, CristianoCristiano Bergodi (ITA) 272 19 noiembrie 2005 7 februarie 2026 14 10 cluburi 418 1,54
2  Napoli, NicolòNicolò Napoli (ITA) 235 3 octombrie 2003 31 martie 2024 13 4 cluburi 327 1,39
3  Miriuță, VasileVasile Miriuț㇠(HUN) 173 20 iulie 2013 18 mai 2025 8 7 cluburi 250 1,45
4  Uhrin Jr., DušanDušan Uhrin Jr. (CZE) 121 29 iulie 2007 13 mai 2022 5 3 cluburi 194 1,60
5  Charalampous, IliasIlias Charalampous (CYP) 116 16 iulie 2023 15 februarie 2026 3 1 club 217 1,87
6  Conceição, ToniToni Conceição (PRT) 89 7 aprilie 2009 23 februarie 2019 6 3 cluburi 151 1,70
7  Kopić, ŽeljkoŽeljko Kopić (CRO) 88 4 decembrie 2023 16 februarie 2026 3 1 club 137 1,56
8  Mangia, DevisDevis Mangia (ITA) 67 14 iulie 2017 13 aprilie 2019 2 1 club 115 1,72
9  Mandorlini, AndreaAndrea Mandorlini (ITA) 58 23 noiembrie 2009 20 octombrie 2025 4 1 club 96 1,66
10  Zenga, WalterWalter Zenga (ITA) 44 24 noiembrie 2002 24 noiembrie 2007 4 3 cluburi 75 1,70
Notă
  •      – Antrenorul activează și în prezent în campionat.

  • ‡ – Antrenorul deține și cetățenie română.

Vezi și[modificare]

Note[modificare]

  1. ^ UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și el proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cel din urmă să fie cel mai de succes club din România, iar FCSB să rămână cu doar șapte titluri.

Referințe[modificare]

  1. ^ a b Cătălin Oprișan (). „Divizia A are 102 ani. Cum a început totul”. GSP. Accesat în . 
  2. ^ George Popescu (). „Pagini din istoria fotbalului românesc”. România Liberă. Accesat în . 
  3. ^ „The Lost Champions of Romania”. Beyondthelastman.com. . Accesat în . 
  4. ^ Marian Burlacu (). „Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România”. Adevărul. 
  5. ^ „Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  6. ^ „Romanian Top Scorers”. Romanian Professional Football League. Accesat în . 
  7. ^ „European Competitions 1981–82”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  8. ^ „European Competitions 1983–84”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  9. ^ a b „Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: "Am semnat un parteneriat pe doi ani". Video”. fanatik.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie”. Pro Sport. . Accesat în . 
  11. ^ „Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!”, Telekomsport.ro, , accesat în  
  12. ^ „Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020”. Accesat în . 
  13. ^ „Arbitraj video VAR în Liga 1, din sezonul 2020-2021”. observatornews.ro. . 
  14. ^ „E gata! Primul meci din România care va beneficia de VAR. Anunțul oficial”. digisport.ro. . 
  15. ^ „Video Assistant Referees Explained | VAR”. Premier League. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „FRF a anunțat de câte ori a corectat VAR deciziile inițiale ale arbitrilor în sezonul 2022-2023 din Superligă”. sport.ro. . 
  17. ^ „Country Coefficients 2024/25”. UEFA. 
  18. ^ „UEFA Team Ranking 2025”. kassiesa.net. Accesat în . 
  19. ^ „Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc”. Ziua (în Romanian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne
  21. ^ Bergenbier - Ursus: 1-1
  22. ^ „Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal!”. Orange. Accesat în . 
  23. ^ „Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo”. gsp.ro. Accesat în . 
  24. ^ „LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023”. prosport.ro. . Accesat în . 
  25. ^ „Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui”. . Accesat în . 
  26. ^ „Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1”. . Accesat în . 
  27. ^ „LPF a cedat drepturile TV pe cinci ani către o companie din Uniunea Europeană”. Mediafax. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „OFICIAL. Unde se vede LIGA I la TV în perioada 2014-2019”. obiectiv.info. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV”. Accesat în . 
  30. ^ „Megalovitură pentru Liga 1 » Drepturile TV au fost vândute până în 2027 pentru 118 milioane de euro!”. . 
  31. ^ „ORANGE SPORT ÎȘI ÎNCETEAZĂ EMISIA. CÂND ESTE ULTIMA ZI”. tvmania.ro. . 
  32. ^ a b c „FOTO&VIDEO Dănciulescu a împlinit 37 de ani! Mesajul fostului atacant dinamovist” [PHOTO & VIDEO Dănciulescu celebrates 37 years! The message of the former Dinamo striker]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Record istoric de 24 de ani bătut sâmbătă seara” [Historical record of 24 years beaten Saturday night]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Romania - All-Time Most Matches Played in Divizia A”. RSSSF. . Accesat în . 
  35. ^ „Rei Mario? Camora poate deveni in acest sezon stranierul cu cele mai multe meciuri in Liga 1” [King Mario? Camora can become this season the foreigner with the most matches in Liga 1]. Sport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Junior Morais nu se gândește la retragere, după ce a bifat meciul 300 în Liga 1: "Vreau să prelungesc cu măcar încă un sezon"” [Junior Morais is not thinking about retirement, after ticking off the 300th match in Liga 1: "I want to extend for at least one more season"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Fundașul lui Sepsi va bifa azi meciul cu numărul 200 în Liga 1 și va intra în TOP 10 străini ca număr de meciuri jucate în România: "Sunt jumătate bulgar și jumătate român!"” [Sepsi's defender will mark the 200th match in Liga 1 today and will enter the TOP 10 foreigners in terms of the number of matches played in Romania: "I am half Bulgarian and half Romanian!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Danciu, atacantul care se ia la trîntă cu recordurile: prima pentru cota 200!” [Danciu, the striker who tries to break the records: the first for the 200 share!]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Fotbalistul din Liga 1 care l-a vrăjit pe Gică Hagi:"Rar găsești ca el!"” [The football player from Liga 1 who enchanted Gică Hagi: "You rarely find players like him!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Enes Sali, marele pariu al lui Gică Hagi - Povestea puștiului care a trecut pe la Academia Barcelonei și care a debutat în Liga 1 la 15 ani” [Enes Sali, the great bet of Gică Hagi - The story of the kid who went to the Barcelona Academy and who made his debut in Liga 1 at the age of 15]. Sport.hotnews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Doar Dobrin e peste el! Hagi a debutat cu FCU Craiova al doilea cel mai tânăr fotbalist din istoria Ligii 1: născut la Madrid și convocat la o națională superioară” [Only Dobrin is above him! Hagi debuted with FCU Craiova, the second youngest footballer in the history of Liga 1: born in Madrid and called up to a higher national team]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu” [Who is Alexandru Stoian, the second youngest debutant in Liga 1, after Dobrin. Among his idols is Tavi Popescu]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Cel mai tânăr debutant de la U Cluj, comparat cu Ronaldo: "Nu trage chiulul de la antrenamentele de forță. E un Cristiano în miniatură"” [The youngest debutant from U Cluj, compared to Ronaldo: "Don't give up on strength training. He's a miniature Cristiano"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor, adevarul.ro
  45. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu”. Digi Sport. . 
  46. ^ „A intrat în istorie după CFR - U Cluj » Al treilea din topul all-time al Ligii 1! E vărul lui Moruțan și vrea să joace pentru FCSB”. Gazeta Sporturilor. . 
  47. ^ Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!", gsp.ro
  48. ^ Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!", prosport.ro
  49. ^ „Top 60 antrenori” [Top 60 coaches]. RomanianSoccer.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „37 străini, 471 selecții, 16 trofee » Care e cel mai titrat antrenor străin de după Revoluție + De ce a fost nedreptățit Zenga”. Gazeta Sporturilor. 
  51. ^ „SuperLiga - Antrenori străini”. Accesat în . 

Legături externe[modificare]